În completarea postării Tratamentul penal al corupției adăugăm
că:
Spre deosebire de Codul penal anterior, noul Cod penal, în vigoare de la 1
februarie 2014, renunță la incriminarea faptei de primire de foloase necuvenite
ca infracțiune de corupție. În sfera noțiunii de corupție, înțeleasă în mod
strict, intră în prezent: luarea de mită (art.289), darea de mită (art.290),
traficul de influență (art.291) și cumpărarea de influență (art.292). Consider
că într-o accepțiune mai largă a termenului, putea fi inclusă în aceasta noțiune
și primirea de foloase necuvenite, adică tradiționalul ciubuc. Diferenţa fundamentală
dintre luarea de mită şi primirea de foloase necuvenite este că, în cazul celei
dintâi, funcţionarul incorect pretinde sau primeşte bani ori alte foloase sau
acceptă – expres ori tacit – promisiunea unor foloase, pentru a efectua sau a
nu efectua un act privitor la funcţia sa, mai înainte de a îndeplini ori de a
omite îndeplinirea actului de serviciu asupra căruia poartă înţelegerea dintre
el şi mituitor; în cazul celei de-a doua, funcţionarul primeşte banii ori
foloasele, după ce a îndeplinit un act specific funcţiei sale şi fără a fi avut
vreo înţelegere prealabilă cu beneficiarul acesteia. De aici şi gradul de
pericol social diferit al celor două fapte penale. Aceasta sa fie oare rațiunea
dezincriminării „banalului” ciubuc? Eu unul mă îndoiesc. Mai mult, mă tem că în
curând vom asista la legalizarea „răsplatei” pentru serviciul legalmente
datorat, „răsplată” care în prezent nu este sancționată nici măcar contravențional.
