Potrivit art.73 din Constitutie: „Parlamentul
adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare” (alin.1); „Legile
constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei”(alin.2).
Realitatea este că discuţiile
interminabile purtate şi în prezent în Parlamentul României nu au drept sursă
neînţelegeri cu privire la conceptul de majoritate parlamentară – simplă sau
calificată - ci doar stabilirea
cvorumului necesar aprobării proiectului sau propunerii de revizuire a
Constituţiei prin referendum.
Este evident că procedura de revizuire a
Constituţiei nu are caracterul unei hotărâri în înţelesul art.76 din
Constituţia României şi, ca atare, ea nu se supune condiţiilor în care pot fi
adoptate legile organice şi ordinare, precum şi hotărârile privind
regulamentelor Camerelor, cu alte cuvinte ea nu se adoptă cu votul majorităţii membrilor
fiecărei Camere (art.76 alin.1). Termenul de „majoritate” desemnează cel puţin
50%+1 din numărul total.
Este adevărat că această „majoritate
parlamentară” este precizată de legea fundamentală în art.151 privind procedura
de revizuire a Constituţiei, după cum urmează:
„Proiectul sau propunerea de revizuire
trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat cu o majoritate de cel puţin două
treimi din numărul membrilor fiecărei Camere” (alin.1);
„Dacă prin procedura de mediere nu se
ajunge la un acord, Camera Deputaţilor
şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi
din numărul deputaţilor şi senatorilor” (alin.2).
Aşadar, majoritatea parlamentară cerută
pentru adoptarea proiectului sau propunerii de revizuire – fie că este vorba de
„cel puţin de două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”, fie de „cel
puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor” – reprezintă, în
ambele ipoteze, mai mult de jumătate plus unul.
Altfel se pune însă problema în cazul proiectului
sau revizuirii Constituţiei prin referendum.
Textul constituţional în discuţie,
respectiv art.151 alin.3, prevede că: „Revizuirea este definitivă după aprobarea ei
prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data aprobării
proiectului de revizuire” (s.n.).
Noua Lege pentru modificarea şi
completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
national introduce, sub aspectul condiţiilor de validitate a referendumului pentru revizuirea Constituţiei, un cvorum
de participare de cel puţin 30% şi un cvorum al voturilor valabil exprimate de
cel puţin 25%, ambele raportate la numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente.
Or, condiţia unui cvorum de participare
la referendum de cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente încalcă prevederile art.2 alin.1 din Constituţie,
deoarece premisa unei manifestări democratice a suveranităţii prin intermediul
poporului se poate asigura doar prin participarea la referendum a majorităţii
cetăţenilor, constând în 50% plus unul din numărul persoanelor înscrise în
listele electorale permanente.
În concluzie, abstracţie chiar făcând de
sfidarea normelor constituţionale cu valoare de principiu în stabilirea
sensului noţiunii de „majoritate”, noua variantă de reglementare a cvorumului
de participare la referendum nu asigură reprezentativitatea necesară de natură
a conferi deciziei de revizuire forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea
poporului.
