Discurs parlamentar
"Trăim o perioadă în care
problemele cu cât sunt mai multe, mai mari şi mai grave, cu atât sunt mai uşor
de bagatelizat. La fel este tratată şi nesfârşita serie de încălcări flagrante
ale Constituţiei României. Trebuie să spun, deşi cu părere de rău, că în
România statul de drept şi ordinea constituţională au fost cu dibăcie
anihilate. Echilibrul puterilor în stat a fost pur şi simplu fracturat. Şi,
culmea tupeului politic, cei care au transformat România într-o republică guvernamentală
tot bat monedă pe măreaţa idee a înfăptuirii unei democraţii reale. O gogoriţă.
Nu poţi face democraţie prin dictatura legislativă a Guvernului. Nu poţi face
reforma justiţiei călcând în picioare orice principiu de drept. Nu poţi vorbi
de asanarea morală a clasei politice, atâta timp cât permiţi accederea în
Parlament a infractorilor de drept comun şi a foştilor torţionari.
Deşi, prin Constituţie, delegarea
legislativă este o excepţie, la noi, ordonanţele de urgenţă au devenit mai
sfinte ca Biblia, iar Parlamentul s-a transformat într-o simplă anexă
guvernamentală. Ne aflăm totuşi, domnilor, în „fabrica de legi” a României, şi
nu la Teatrul Ţăndărică. Şi, totuşi, aceste „giumbuşlucuri legislative” sunt
tolerate cu o condamnabilă şi inexplicabilă largheţe.
Mai întâi, art. 73 din Constituţie
prevede că primul domeniu care se reglementează prin lege organică este
sistemul electoral (lit.a). Şi mai mult, potrivit aceluiaşi art. 73,
organizarea şi desfăşurarea referendumului se reglementează prin lege organică
(lit.d).
Apoi, potrivit art. 115 din legea
fundamentală, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a
Guvernului pentru a emite ordonanţe, dar numai „în domenii care nu fac obiectul
legilor organice” (alin. 1). şi
aceasta nu de pe o zi pe alta, ci în condiţiile riguros stabilite în textul
constituţional, şi anume: „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în
situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora” (alin. 4). „Ordonanţa de
urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de
urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul
Oficial al României… Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii
organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la art. 76” (alin. 5). „Ordonanţele
de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot
afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile
şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale…” (alin. 6)."
Monitorul Oficial nr. 49 din 21 aprilie 2000, Partea a II-a (Dezbateri
parlamentare, Senatul, Sesiunea I Ordinară)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu