Parlamentul, o masă de manevră

Tot mai multe voci afirmă în ultima vreme că Guvernul a transformat Parlamentul într-o „masă de manevră”. Se are în vedere intervenţia premierului care, cu dispreţ suveran faţă de dispoziţiile imperative ale legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, anunţa că „Parlamentul (?) va transmite Curţii Constituţionale că în realitatea nu suntem 18 milioane”. Mă întrebam cui anume, dacă nu Guvernului, i-a revenit sarcina organizării referendumului, aducerii la zi a listelor electorale permanente şi a felului în care se calculează rezultatele? Ca urmare a unor astfel de „încurajări”, însuşi Parlamentul declară cu emfază că, după pronunţarea Curţii, el este cel chemat să stabilească „calea de urmat”. Mai exact, în situaţia în care Curtea Constituţională va constata că „nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege pentru referendum, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat”.

Or, potrivit art.47 alin.3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale: „Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună” şi – Atenţie! – potrivit art. 45 alin.2 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului: „Legea de revizuire a Constituţiei sau, după caz, măsura demiterii din funcţie a Preşedintelui României intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului”. Aşa cum potrivit art.37 alin.2 din Legea nr. 47/1992 „rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională” şi măsura repunerii în funcţie a Preşedintelui României intră în vigoare, ope legis, la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale privind rezultatul referendumului.

De aici şi până la a ajunge să plângem soarta Parlamentului este cale lungă.

Apropo, dle Geoană, zicerea dvs. potrivit căreia „Curtea Constituţională a României într-un fel şi-a semnat actul de condamnare, fiind evident că în viitor algoritmul politic de numire al acestora va fi modificat” mă amuză teribil. Judecătorii Curţii – indiferent că au votat pro sau contra – şi-au făcut meseria, dar aceasta nu este un lucru deosebit. Când lauzi normalul, statul este anormal. Când ajungi să lauzi normalul asta nu mai este un stat de drept. Când vă laud eu pe dvs. că sunteţi unul dintre cei mai capabili politicieni, sunteţi, dar nu vă laud pentru asta, precum nu laud doctorul că a făcut o operaţie de apendicită şi nici pe judecător că judecă. Iar domniile lor au judecat deoarece pentru asta sunt plătiţi.

Coaliţia poate schimba preşedinţii Camerelor cu ajutorul Curţii Constituţionale

„Profesorul de drept Corneliu Turianu a oferit o nouă cale de atac pentru coaliţia de la putere în bătălia schimbării preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Alegerea preşedinţilor Camerelor se face cu majoritate de 50% plus unul din numărul total al parlamentarilor. Or, la alegeri domnii Văcăroiu şi Năstase au fost aleşi cu jumătate plus unul din numărul parlamentarilor prezenţi. Prin urmare, s-a încălcat Constituţia şi poate fi contestat votul la Curtea Constituţională.

Apelul la Curte ar putea să fie folosit însă de cei de la putere şi cum domnii Văcăroiu şi Năstase nu au fost aleşi în conformitate cu prevederile Constituţiei, o contestaţie depusă de actuala putere ar trebui să se soldeze cu o hotărâre a Curţii Constituţionale care să statueze repetarea alegerilor pentru cele două fotolii de preşedinte”. - Adrian Horincar, Curentul, nr. 190 din 13 august 2005

Iată ce consemnează jurnalistul în continuare:

Antonie Iorgovan: „Ăştia au în cap numai schimbări!”

Antonie Iorgovan, specialistul PSD în materie de drept constituţional este supărat pe cei de la putere. „Ăştia au în cap numai schimbări! Nu au auzit de coabitare? Cred că le stau rău în gât Văcăroiu şi Năstase”, a spus el despre reprezentanţii coaliţiei.

Iorgovan consideră că este vorba de „o clară forţare a Constituţiei”.

„Preşedinţii Camerelor se aleg pe durata mandatului”, a declarat senatorul PSD. „Cum să schimbe regulamentele, dacă a fost declarat neconstituţional acest lucru de Curte? Dacă ei schimbă regulamentul, iar îi vom duce la Curte şi vor lua un pumn în barbă şi iar vor ţipa că este pesedistă Curtea Constituţională”, a spus Iorgovan. „Instituţiile statului (Curtea Constituţională - n.red.) vor fi la post şi vor menţine echilibrul”, ne-a asigurat „părintele Constituţiei”.

Corneliu Turianu: „Alianţa a greşit din faşă”

„Categoric că schimbarea preşedinţilor se poate face dacă sunt modificate regulamentele”, ne-a declarat Corneliu Turianu. „Păcat că s-a ajuns aici. Alianţa a greşit din faşă, de la alegeri, atunci când au părăsit lucrările. S-au comportat ca un partid de opoziţie. Dacă rămâneau şi votau, şi-ar fi numit preşedinţii şi scăpau de toată tevatura”, a spus reputatul jurist. El a mai spus însă că greşeala celor de la putere poate să fie folosită acum. „Ca şi în cazul legilor organice, alegerea preşedinţilor Camerelor se face cu o majoritate de 50% plus unu din numărul total al parlamentarilor. Or, la alegeri s-a făcut o şmecherie, şi Văcăroiu şi Năstase au fost aleşi cu jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenţi. Prin urmare, s-a încălcat Constituţia şi poate fi contestat votul la Curtea Constituţională”, a oferit Turianu o nouă modalitate de atac pentru putere.

Asta ar fi fost valabil şi cu privire la recenta schimbare a preşedinţilor Camerelor dacă, printr-o ingenioasa ordonanţă de urgenţă perfect neconstituţională, USL nu ar fi „văduvit” Curtea de atribuţia prevăzută în art.146 lit.c din Constituţie, şi anume aceea de a se pronunţa asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului.