Realităţi paralele din decembrie 1989
„Cel ales să prezideze acest proces, Corneliu
Turianu, oferă, la rândul său, amănunte de ultimă oră despre această judecată
insolită.
-În ce calitate veţi participa dumneavoastră în
acest proces?
- Mie mi s-a cerut să prezidez această instanţă
morală din punct de vedere tehnic. Va fi de fapt o Curte cu Juri, judecătorul
este în afara Curţii. În funcţie de verdictul care se pronunţă, el îl va
transpune în limbaj juridic. Eu nu am nici măcar un vot consultativ în
deliberare. Deliberarea va aparţine Curţii Morale a Revoluţiei.
- Cine va face parte din această Curte Morală a
Revoluţiei?
- Curtea va fi constituită din 12 revoluţionari
(autentici!), reprezentând 12 oraşe-martir ale Revoluţiei române. Aşa au
hotărât cele 54 de asociaţii de revoluţionari. Nu este vorba de rejudecarea
procesului «Ceauşescu», fiindcă nu este posibil acest lucru. Nici nu ar fi de
competenţa unei Curţi Morale. Ar însemna înfiinţarea unei instanţe
extraordinare în afara sistemului juridic. Ar contraveni până si Constituţiei,
care interzice expres constituirea unor tribunale excepţionale.
- Ce se urmăreşte prin această «judecată a
judecăţii»?
- Procesul «Ceauşescu» nu reprezintă un proces
etalon. Ca procesul «Ceauşescu», în decursul celor 45 de ani, au fost mii şi
zeci de mii, în aceleaşi condiţii. Întâmplător, s-a început cu acest proces.
Părerile sunt împărţite, dovada faptului că şi asociaţiile revoluţionarilor
sunt împărţite. Unii susţin că acest proces a avut loc în condiţii de extremă
legalitate. Alţii susţin că a fost vorba de o parodie judiciară. Curtea Morală
vrea să stabilească dacă a avut loc un proces care s-a desfăşurat cu
respectarea dispoziţiilor legale, în cadrul strict al legalităţii procedurale. Se
doreşte a se constata – nu a se pronunţa o hotărâre! – a se pronunţa un act de
constatare în care să fie prinse aceste ilegalităţi, pentru ca pe viitor să nu
se mai repete aşa ceva. Doctrina comunistă nu poate fi judecată. Eventual, să
fie sesizat Parchetul General. Acesta este adevăratul proces al comunismului.
Procesul «Ceauşescu» este un caz tipic de recurs în anulare. Asociaţiile
revoluţionare sunt acelea care fac sesizarea.
- Domnule judecător, veţi lua în discuţie şi
varianta omorârii soţilor Ceauşsescu de Voican Voiculescu, înainte de a fi duşi
în faţa plutonului de execuţie?
- Da, bineînţeles, eu am în vedere şi declaraţia
lui Voican Voiculescu, din «Cronica Română». El recunoaşte că a fost o crimă.
El a fost executantul, iniţiatorul. Voi avea în vedere şi acel interviu din
ziarul «Ziua» al acelui procuror Dan Voinea. Pe mine m-a intrigat un lucru!
Domnia sa susţine că a făcut rechizitoriul cu mâna dumnealui, şi eu aş vrea să
îl întreb pe dl. Dan Voinea: De unde a luat dumnealui cifrele cu 60.000 de
morţi? Cine i-a furnizat dumnealui conturile lui Ceauşescu? De unde a avut
aceste date?... Eu nu îmi explic, ca judecător cu experienţă de 29 de ani,
propoziţia următoare: «Inevitabil că s-a hotărât condamnarea la moarte…». Cum,
dle procuror, faci rechizitoriul şi dai şi soluţia instanţei? De aici pot să
deduc o serie de lucruri…”
Interviu „Vor
apărea noutăţi în procesul Ceauşescu?”, consemnat de Dana Balint, în „Cotidianul”,
din 10 ianuarie 1996
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu