
REFLEX
Înserarea, care vine
De pe deal, cu flăcări roze,
Mă îndeamnă, de la sine,
Să admir noian de poze!
De-mi iau ochii din album
Şi-arunc vălul pe trecut,
Mi se pare – nu ştiu cum –
Că acuma m-am născut…
Doar atât ce-mi vântur anii
Peste fumul infinit
Până ce – foşnind castanii –
Iar adorm… nefericit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu