„În martie 1989, în
prestigiosul cotidian „Liberation”, Mircea Dinescu, aflat pe atunci în arest la
domiciliu, era întrebat de ce nu merg lucrurile în România şi imprevizibilul
scriitor a răspuns printr-o inedită fabulă. Şi cât adevăr conţinea ea.
Zicea scriitorul că
s-a făcut un sondaj de testare a 3 şoricei: unul ţăran, altul muncitor şi cel
din urmă intelectual, care, timp de o lună, au beneficiat de aceleaşi condiţii
de viaţă. La sfârşitul testului, însă, primii doi şoricei arătau înfloritori, în
vreme ce ultimul, şoricelul intelectual, era vai de mama lui. Se vedea cale
de-o poştă că nu-i ardea de nimic. Întrebat dacă nu s-a bucurat şi el de acelaşi
regim, a răspuns sec: „Ba da, dar mie mi s-a mai arătat şi pisica”.
Învăţăturile fabulate,
este ştiut, sunt mereu actuale, aşa că, pornind de aici, permiteţi, domnule
prim-ministru, să vă întreb: cam câtă vreme va mai trebui să li se arate
miniştrilor noştri pisica remanierii? Din câte cunosc eu, cel puţin 4 din
miniştrii creştin-democraţi, împreună cu prea mulţii lor secretari de stat,
sunt de-a dreptul paralizaţi de nesiguranţa în care se află. „Ce rost are să mă
zbat pentru binele public când poate o să fiu remaniat?”, se întreabă
demnitarii vizaţi. Despre ce gândesc şi cum acţionează adjuncţii de toate
culorile, ce să mai vorbim. Şi, apropo, vă reamintesc că nici până astăzi nu
mi-aţi răspuns la o altă simplă întrebare, şi anume: pentru ce o ţară precum
România, cu un buget ca vai de mama lui, îşi permite luxul de a avea nu mai
puţin de 85 de secretari de stat? Neintrând în
această extravagantă cifră, cum pretind unii, şi sutele de directori generali.
Pe de altă parte, mărturisesc că nu am priceput niciodată de
ce privesc unii doar în curtea ţărăniştilor, şi asta cu o încăpăţânare demnă de
o cauză mai bună.
Să fiu bine înţeles, nu am nimic împotriva remanierii. Şi
nici nu mă formalizez, dacă, în realitate, ea este de fond sau de imagine. Nu
doresc decât ca acest sentiment păgubos de instabilitate să nu mai fie întreţinut
prin tot felul de termene şi de pronosticuri.
Motiv pentru care, domnule prim-ministru, vă rog să-mi răspundeţi
cu toată francheţea: este sau nu oportună acum o remaniere guvernamentală? Şi,
dacă da, când va avea loc?”
(Monitorul Oficial nr. 215 din 11
decembrie 1997, Partea a II-a, Dezbateri parlamentare, Senatul, Sesiunea I
Ordinară)
