Modificarea modificărilor

În articolul postat ieri, pornind de la faptul că ne despart doar câteva luni de data alegerilor parlamentare din toamnă, am gândit că este util ca cetăţenii români cu drept de vot, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, să ia cunoştinţă despre datele şi informaţiile conţinute în „Registrul electoral naţional” destinate proceselor electorale „şi care urmează a se aplica începând cu alegerile parlamentare din anul 2012”.

Cum Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului nu stabileşte data alegerilor parlamentare „din anul 2012”, am dedus din coroborarea textelor titlului I al legii electorale, cu modificările şi completările publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, că datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral „au intrat în vigoare cu începere de la data de 30 mai 2012 şi, pe cale de consecinţă, Registrul electoral naţional era în fiinţă la data referendumului din 29 iulie 2012”. Greşit!

Registrul electoral naţional, potrivit obligaţiei statornicite de lege în art.22 alin.3, potrivit căruia „Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte, păstrează şi actualizează în permanenţă, până la data de 31 martie a fiecărui an…”, nu este „în fiinţă” nici până în ziua de azi, dar, vorba ardeleanului, „nu-i bai!”, e timp suficient până în anul… 2013. Pentru simplul motiv că prin OUG nr.46 din 1 septembrie 2012 privind modificarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, prevederile art.73 alin.1 se modifică după cum urmează: „Prevederile prezentului titlu referitoare la Registrul electoral naţional se aplică începând cu 1 ianuarie 2013…”.

Această din urmă modificare a Legii nr.35/2008 prin OUG nr.46/2012 – contrasemnată de: ministrul administraţiei şi internelor, Mircea Duşa; ministrul delegat pentru administraţie, Radu Stroe; p. preşedintele Autorităţii Electorale permanente, Dan Vlaicu, vicepreşedinte; secretarul general al Guvernului, Ioan Moraru; Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, Florin Georgescu – explică de ce ministrul administraţiei şi internelor de atunci, dl. Ioan Rus, a preferat să-şi dea demisia de onoare, precum şi de ce un judecător al Curţii Constituţionale, dna Aspazia Cojocaru, potrivit căreia „după mine, trebuia anulat referendumul pentru că totul s-a bazat pe date false”, nu a putut prevedea „tratamentul” la care a fost supusă ulterior acestei declaraţii.

Mărturisesc că menţionata inginerie a modificării modificărilor anterioare a Legii nr.35/2008 nu explică laşitatea amânării pronunţării Curţii Constituţionale asupra rezultatului referendumului încă din şedinţa din 2 august 2012.