ODĂ
Oricât aş vrea să te cuprind natură
O viaţă parcă nu îmi e de-ajuns
Amarnic infinit! în noaptea pură
Stă înţelesul tău, de nepătruns!
Sub stele am trăit, rămân sub stele
Acelaşi suflet paşnic şi curat
Ci unde-or fi zăpezile rebele
Şi unde chipul meu, de altădat?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu