(...)
La data de 06.11.2012, Corpul
de Control al Ministrului Justiţiei a sesizat „in rem” Parchetul de pe
lângă Judecătoria Sector 5 Bucureşti cu privire la faptul că, în urma
controlului efectuat în perioada 21.09. – 19.10.2012 de către inspectorii
desemnaţi din cadrul Corpului de Control al Ministrului la Direcţia Resurse
Umane şi la Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Ministerului
Justiţiei, s-a constatat dispariţia din arhiva centrală a instituţiei a unui
număr de 17 dosare profesionale, printre care şi dosarul meu profesional, deşi
acestea figurau înregistrate într-un registru de depozit multianual, constituit
începând cu anul 1999.
La data de 10.12.2014, urmare
a cererii mele, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 Bucureşti mi-a
trimis copie a Rezoluţiei nr.11501/P/2012 din data de 10.12.2013, împreună cu
referatul întocmit de organele de poliţie. (Anexa 1)
Cercetările au fost efectuate
de Secţia 17 Poliţie, care „a stabilit că în registru apare menţiunea că
dosarele în cauză au fost scoase din arhivă la data de 17.10.2007 şi înaintate
consilierului MURARU ALEXANDRU (…) Cu această ocazie au fost identificate
două înscrisuri olografe tip „bilet” ataşate registrului prin capsare, în care
sunt enumerate sub formă de listă mai multe dosare profesionale identificate
prin numele magistratului şi numărul de arhivă al dosarului, listă însoţită de
menţiunea „dl MURARU ALEXANDRU, consilier personal la Dir. Comunicare, având
menţionată data de 17.10.2007 (…) Referitor la dosarele de personal a căror
lipsă a fost constată din arhivă, Gădăleanu Maria declară că potrivit unor
uzanţe neoficiale, acestea au fost solicitate telefonic de către consilierul
ministrului MURARU ALEXANDRU, i-au fost puse la dispoziţie de către
Marinescu Valjean, au fost menţionate în registru de arhivă după care s-a
deplasat la et.1 al instituţiei, în biroul lui MURARU ALEXANDRU IULIAN
căruia i le-a înmânat (…) Deşi i-a solicitat să semneze în registru pentru
primirea acestora, acesta i-a spus că nu are timp însă dosarele îi vor fi
returnate imediat ce vor fi consultate de către ministru (Tudor
Chiariu – n.n.) (…) până la această dată dosarele nefiindu-i restituite
de către MURARU ALEXANDRU (subl.n.)”
În final însă, organul de
cercetare penală constată că, la data de 17.10.2007, MURARU IULIAN-ALEXANDRU nu
avea calitatea de funcţionar public în cadrul Ministerului Justiţiei,
potrivit prevederilor art.6 lit. a si b raportat la art.2 alin.2 din Legea
nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi, pe cale de consecinţă,
la data de 17.10.2012 s-au împlinit termenul de prescripţie pentru comiterea
infracţiunii prev şi ped de art.242 alin.1 Cod penal.
Examinând actele premergătoare
efectuate în cauză şi preluând motivarea că făptuitorul nu ar avea calitatea de
funcţionar public, procurorul Florea Stoian Andreia dispune prin Rezoluţia din
10.12.2013 neînceperea urmăririi penale faţă de MURARU IULIAN-ALEXANDRU sub
aspectul săvârşirii infr.prev.de art.242 alin.1 C.p.
Impotriva acestei Rezoluţii am
formulat plângere, invederând că noţiunea de „funcţionar public” la care se
face referire în art.242 C.p. este cea definită de chiar Codul penal în
art.147, respectiv: „Prin funcţionar public se înţelege orice
persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul
unei unităţi dintre cele la care se referă art.145” şi nicidecum definiţia
funcţionarului din Statutul funcţionarilor publici.
Pornind de la definiţia dată
de Codul penal, în speţă este incident art.242 alin.3 Cod penal, anume: „Dacă
faptele prevăzute în alin. 1 şi 2 sunt săvârşite de un funcţionar public în
exerciţiul atribuţiilor de serviciu, maximul pedepselor prevăzute în aceste
alineate se majorează cu un an”. Deci pedeapsa este în acest caz este de
maxim 6 ani. Pe cale de consecinţă, aplicând art.122 alin.1 lit.c, termenul de
prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani. Aşadar, se impunea
dispunerea începerii urmăririi penale împotriva consilierului MURARU
ALEXANDRU-IULIAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art.242
alin.3 Cod penal.
Primul-procuror însă, prin
Ordonanţa nr.1953/II-2/2014 din 06.01.2015, contrar procurorului de caz deşi constată
că numitul Muraru Iulian-Alexandru avea la data de 17.10.2007 calitatea de
funcţionar public, în conformitate cu dispoziţiile art.147 Cod
penal, fiind angajat în cadrul Ministerului Justiţiei în calitate de consilier
al ministrului Justiţiei, omite să schimbe calificarea în art.242
alin.3 Cod penal, sustragere de înscrisuri în formă calificată (şi nu art.242
alin.2 care se referă la fapta de distrugere din culpă săvârşită eventual de
Gădăleanu Maria).
Ca şi cum nu ar fi fost
suficientă această „omisiune” a încadrării corecte a faptei săvârşite de Muraru
Alexandru-Iulian, primul-procuror susţine că din probele aflate la dosarul
cauzei „nu a rezultat dincolo de o îndoială rezonabilă condiţia ca autorul
faptei să se fi aflat în momentul comiterii acesteia în exercitarea
atribuţiilor de serviciu”. Cu alte cuvinte, când Muraru Alexandru, în
calitate de consilier al ministrului Tudor Chiuariu, a solicitat
dosarele ce i-au fost aduse în birou (şi pe care nu le-a returnat spunând ca „vor
fi returnate imediat ce vor fi consultate de către ministru”), cei doi –
consilierul personal şi ministrul – se aflau în afara exercitării atribuţiilor
de serviciu??? Atunci, în ce calitate au cerut şi li s-au dat respectivele
dosare, care, potrivit dispoziţiilor art.42 alin.2 din Legea nr.303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, consacră caracterul
confidenţial al datelor din dosarul profesional şi permit doar
titularilor accesul la propriul dosar profesional??? Or, rezultă fără
putinţă de tăgadă că respectivele dosare profesionale, deşi nu conţin
informaţii de interes public, au fost sustrase de consilierul MURARU
ALEXANDRU-IULIAN, cu complicitatea ministrului T. Chiuariu, tocmai în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, aceştia folosindu-se abuziv
de funcţiile lor la acea dată în cadrul Ministerului Justiţiei.
Primul-procuror mai susţine că
„în urma cercetărilor efectuate în cauză nu au fost identificate documente
arhivistice care să ateste traseul urmat de acestea (dosare sustrase-n.n.)”. Ba
există, „cele două înscrisuri olografe tip bilet” şi depoziţiile martorului
Marinescu Valjean şi faptuitoarei Gădăleanu Maria care sunt arhisuficiente pentru
a înlătura orice dubiu.
Mai mult, este cert că dosarul
profesional al subsemnatului, folosit ulterior în scop de şantaj
de MURARU ANDREI-DAN, fratele geamăn al făptuitorului MURARU
ALEXANDRU-IULIAN, nu a fost restituit Ministerului Justiţiei nici până în ziua
de azi. (Anexa 2)
Astfel că am rămas fără nici
un document privind parcursul meu profesional şi în imposibilitate de a
verifica autenticitatea actelor depuse în instanţă de către pârât în dosarul
civil nr.11527/299/2012 aflat pe rolul Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
pentru judecarea acţiunii în răspundere civilă delictuală împotriva pârâţilor Muraru
Andrei-Dan şi Observator Cultural.
Astfel, MURARU DAN-ANDREI
a urmărit ca, prin ameninţarea subsemnatului cu darea în vileag a unei fapte
imaginare, compromiţătoare pentru mine, pretins existentă în dosarul meu
profesional, sustras de fratele său geamăn MURARU ALEXANDRU-IULIAN, să mă
constrângă să demisionez din Colegiul CNSAS în favoarea numirii pe aceeaşi
funcţie a fratelui său geamăn (prin intermediul P.N.L., ai căror membrii sunt
ambii fraţi gemeni, precum şi ministrul Tudor Chiuariu – Anexa 3 şi 4).
În concluzie, vă rog ca în
conformitate cu prevederile art.340 n.c.p.p. să admiteţi plângerea astfel cum a
fost formulată, să desfiinţaţi soluţia atacată şi să trimiteţi cauza la
procuror pentru a pune în mişcare acţiunea penală împotriva făptuitorului
MURARU ALEXANDRU-IULIAN pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere de
înscrisuri în formă calificată prevăzută de art.242 alin.3 C.pen. (art.259
alin.2 din noul Cod penal). De observat că şi într-un caz şi în altul, maximul
pedepsei prevăzute de lege este peste 5 ani închisoare, astfel că termenul de
prescripţie prrevăzut de art.122 alin.1 lit.c Cod penal (art.154 alin.1 lit.c
din noul Cod penal) este de 8 ani.
Prof. univ. dr. Corneliu
Turianu"