În
vara anului 1993, preşedintele Tribunalului Bucureşti era demis de Ministrul
Justiţiei. Corneliu Turianu fusese judecătorul care susţinuse că, după mandatul
din 1990 şi cel din 1992, preşedintele Ion Iliescu nu mai are dreptul să
candideze, chiar dacă prima perioadă cu atribuţiuni de şef al statului fusese
mult mai scurtă. Câţiva judecători au avut curajul să-i ia apărarea în mod
public, alţii au spus presei că e vorba de un abuz al Puterii şi o răzbunare a
lui Iliescu.
În
primăvara lui 1994 (aprilie), raportori ai Consiliului Europei au intervenit în
favoarea lui Turianu, purtând discuţii atât cu PD (în opoziţie), cât şi cu
PDSR. Aproape ca astăzi, când parlamentarii europeni s-au arătat îngrijoraţi de
acţiunile guvernului PSD.
„Prin Ordinul ministrului, la propunerea
Colegiului ministerului, dl Judecător Corneliu Turianu a fost eliberat din
funcţia de preşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti. Măsura eliberării
din funcţie a fost dispusă ca urmare a constatării unor incompatibilităţi
deontologice, şi anume: tendinţa de politizare a actului de justiţie, lipsă de
organizare şi control a activităţii instanţei, obstrucţionarea reformei
justiţiei, întreţinerea unui climat de tensiune şi dezbinarea corpului de
judecători din Capitală. În funcţia de preşedinte al TMB a fost numit – prin
delegare – dl. Judecător Viorel Roş”.
Acesta este comunicatul prin care Petre Ninosu
motivează şi anunţă eliberarea din funcţie a lui Corneliu Turianu. Ministrul
Justiţiei, prin şefa lui de cabinet, a declarat că nu are nimic de adăugat faţă
de comunicatul remis.
De la cabinetul preşedintelui TMB ni s-a precizat
că „Dl. Corneliu Turianu este în concediu de odihnă începând de azi”.
Din surse apropiate fostului preşedinte am aflat
că el se află în concediu pentru două luni şi jumătate, restanţă din ultimii
trei ani. Conform aceloraşi surse, Corneliu Turianu aştepta să fie înlocuit din
funcţie odată cu numirea lui Petre Ninosu ca ministru al Justiţiei” (Radu Tudor, iulie 1993).
„Cazul fostului preşedinte al Tribunalului Municipal
Bucureşti, Corneliu Turianu, a stat în atenţia raportorilor trimişi de
Consiliul Europei. Friederich Köning şi Gunar Jansson au insistat asupra
acestui caz atât cu ocazia întâlnirii cu membrii PD, cât şi la întâlnirea cu
Ministrul Justiţiei. Miercuri, în timp ce se desfăşura conferinţa de presă, dl.
Jansson s-a deplasat la sediul Ministerului de Justiţie pentru a afla de ce nu
s-a rezolvat până în prezent cazul privind demiterea lui Corneliu Turianu,
demitere considerată un abuz deosebit de grav înfăptuit de fostul ministru
Petre Ninosu.
Gabriel Iosif Chiuzbaian, actualul ministru, în
discuţia cu raportorul CE, a declarat că, deşi subaltern al lui Petre Ninosu, a
luat atitudine împotriva acestui act şi că, acum, în cel mai scurt timp va face
o reanalizare a situaţiei şi va lua măsurile ce se impun.
În legătură cu această problemă, i-am solicitat
judecătorului Corneliu Turianu o scurtă declaraţie: „Sunt impresionat de
poziţia celor doi reprezentanţi ai Consiliului Europei şi îmi place să cred că
Ministrul Justiţiei se gândise, încă de la învestire, la cazul meu. Probabil că
nu o făcuse încă, având în vedere timpul scurt de la acest eveniment. Aceasta
cu atât mai mult cu cât, după destituirea mea, dl. Gavril Iosif Chiuzbaian a
comentat acest subiect în paginile revistei «Palatul de Justiţie». Mai mult,
dl. ministru este semnatarul diplomei ce mi-a acordat-o în numele Asociaţiei
Juriştilor, pe vremea când funcţionam ca preşedinte a TMB: «Pentru modul în
care instanţele din Bucureşti înfăptuiesc actul de Justiţie».
Am însă un gust amar, gândindu-mă că o problemă
serioasă este pusă în discuţie din iniţiativa unor persoane din afara ţării”[1].
[1] A consemnat Simona
Ionescu, în „Evenimentul zilei” nr. 539, 1 aprilie 1994. Articolul a fost reprodus şi Evenimentul zilei nr. 6554 din 25 iulie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu