Principiul potrivit căruia proprietarul
suprafeţei de teren este şi proprietarul subfeţei cunoaşte importante limitări
stabilite atât prin Constituţie, cât şi prin legi speciale.
Prin art.136 din Constituţia României revizuită
în 2003 este statuat principiul de interes general (naţional) potrivit căruia
bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al
proprietaţii publice (alin.3), iar „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile”,
adică nu pot fi vândute sau înstrăinate, sub nici o formă. Dar „În condiţiile
legii organice, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori
instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate” (alin.4).
Textul constituţional nu distinge între
prorietarii suprafeţelor de teren – proprietate publică sau privată – stabilind
doar că, indiferent de proprietarul suprafeţei, bogăţiile de orice natură ale
subsolului (subfeţei) cum sunt: hidrocarburile, petrolul, zăcămintele minerale
etc. fac parte exclusiv din domeniul public national.
Dispoziţii asemănătoare găsim în anexa la
Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică care, printre alte
bunuri declarate de interes public naţional care alcătuiesc domeniul public al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, figurează „bogăţiile de
orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ” (pct.1) şi „ansamblurile şi
siturile istorice şi arheologice” (pct.26).
Dispoziţiile constituţionale sunt
dezvoltate în Legea petrolului nr.238/2004 şi Legea minelor nr.85/2003.
În Legea nr.18/1991 a fondului funciar, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, se prevede că şi monumentele
istorice, vestigiile şi obiectivele arheologice, tezaurele care se vor
descoperi atât la faţa solului, cât şi în subsol, sunt sub protecţia legii,
proprietarii şi deţinătorii de terenuri fiind obligaţi să asigure integritatea
acestora.
Din dispoziţiile constituţionale şi ale
legilor ordinare susmenţionate rezultă, pe de o parte, că nu întotdeauna proprietatea
subsolului aparţine în întregime proprietarului suprafeţei de teren, iar, pe de
altă parte, că proprietarul terenului este obligat să suporte folosirea
subsolului pentru lucrări de interes general efectuate de către o autoritate
publică.
A se citi şi Iluzia
vânzării de-a valma a terenurilor la străini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu