Discursul reputatului istoric, regretatul
academician Florin Constantiniu, participant la discuţiile purtate la masa
rotundă organizată de Alianţa
pentru Lege şi Ordine din România, la data de 24 mai 2000, Sala Palatului,
cu privire la reforma sistemului electoral
„Şi eu sunt emotiv şi din această cauză
întotdeauna mă raportez la evenimentele din trecut. Am căpătat convingerea că o
serie întreagă de fenomene care sunt considerate ca fiind specifice perioadei
de tranziţie au rădăcini foarte adânci în trecutul românesc. Tocmai de aceea
este foarte greu să combatem o serie de fenomene din zilele noastre dacă nu vom
şti că ele sunt doar reveniri a unor fenomene de demult din societatea noastră.
La noi există – vorbesc de istorici – tendinţa de
a înfăţişa într-o lumină cât mai pozitivă trecutul românesc şi de a oculta orice
ar putea arunca o pată pe acesta. Noi nu avem o tradiţie democratică. La noi
există această înclinare de a prezenta perioada interbelică cu mari elogieri
din toate punctele de vedere. Ea a fost într-adevăr mare din punct de vedere
intelectual, dar nu şi din punct de vedere politic.
Vreau să vă citesc, poate m-aţi auzit şi altădată,
ce şi-a notat Gafencu în jurnalul lui personal în 1931, când prim-ministru era
Nicolae Iorga şi el candida în Cadrilater: „Mai rău decât invazia barbarilor şi
năvala lăcustelor sunt alegerile în România aşa cum le înţelege Administraţia
română, cum le înţelege regimul român şi armata română” şi dă acolo o descriere
cum erau brutalizaţi alegătorii şi cum trebuia să se falsifice rezultatul
alegerilor. I-a trimis o telegramă lui Iorga şi aceasta i-a răspuns că nu poate
schimba morala acestui popor.
În perioada interbelică, înainte de alegeri, avea
loc între partide distribuirea locurilor în Parlament: dăm PNŢ 40 de locuri, la
PNL un alt număr de locuri, în funcţie de dorinţa de a avea puterea. Şi pentru
că nu a existat această tradiţie democratică, când s-a pornit la edificarea
unei politici pluraliste, partidele au fost preocupate de un singur lucru: de a
pune mâna pe putere, şi eu cred că din această cauză sistemul electoral nu
poate să fie altul, din această cauză legea electorală permite deputaţilor
practic să se sustragă controlului din partea electoratului.
Şi chiar dacă mă repet, vreau să spun că: la
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” au venit nişte studenţi de la istorie
pentru a face practică. Din discuţiile pe care le-am purtat cu ei, pentru că
erau doritori să cunoască adevărata istorie, am constatat că mulţi dintre ei
aveau puternice sentimente legionare. I-am întrebat: bine, dar voi nu aţi
cunoscut bine această Gardă de Fier, de unde aveţi aceste sentimente? Ei au
spus: din moment ce am văzut această democraţie – nu vedeţi ce se întâmplă în
Parlament, unii nu ştiu să vorbească corect româneşte, alţii dorm! Dacă aceasta
este democraţia, mai bine să fie o mână de fier care să pună mâna pe acest
putregai politic! Cu alte cuvinte, dacă nu se modifică sistemul electoral,
Parlamentul va fi cel mai mare duşman al democraţiei. Parlamentul este cea mai
bună imagine care o dă despre democraţie. Dacă aceştia sunt aleşii poporului, iar
aceasta este democraţia, încep să aibă îndoieli.
Prin urmare, eu cred că iniţiativa dumneavoastră
este oportună şi salutară. Vă mărturisesc că din punct de vedere al procedeului
tehnic nu pot să mă pronunţ pentru că nu am cunoştinţele necesare dacă poate asigura
într-adevăr din partea electoratului un control extrem de serios asupra celor
trimişi în Parlament, fiind totodată o bază puternică de a sustrage de sub
această dictatură a şefilor de partid care îi scot în faţă pe deputaţi ca
simpli pioni.
Fiind vorba de un an electoral, s-ar putea
declanşa de acum înainte un mare curent de opinie publică prin acţiunea
studenţilor. Eu mă gândesc că ei sunt viitorul ţării, de la ei trebuie
aşteptată schimbarea, căci de la actuala clasă politică nu mai este nimic de
aşteptat. Dacă tinerii vor porni acest curent şi societatea civilă îi va
sprijini, poate că partidele vor înţelege în sfârşit că nu vor căpăta voturile
dacă această mişcare se va dovedi un curent de masă şi, sub presiunea acestei
mişcări, vor introduce votul uninominal.
Pe timpuri, când am făcut facultatea, studenţii
trebuiau să înveţe marxism şi la lecţia despre dialectică ni se spunea că în
această interdependenţă există o verigă care trage după sine tot lanţul. După
mine, cred că această verigă în modificarea sistemului electoral, prin
introducerea votului uninominal, va putea asigura ca în acest domeniu lucrurile
să meargă până la capăt.
Vă mulţumesc.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu