Regretatul istoric Florin Constantiniu despre reforma sistemului electoral

Discursul reputatului istoric, regretatul academician Florin Constantiniu, participant la discuţiile purtate la masa rotundă organizată de Alianţa pentru Lege şi Ordine din România, la data de 24 mai 2000, Sala Palatului, cu privire la reforma sistemului electoral 

„Şi eu sunt emotiv şi din această cauză întotdeauna mă raportez la evenimentele din trecut. Am căpătat convingerea că o serie întreagă de fenomene care sunt considerate ca fiind specifice perioadei de tranziţie au rădăcini foarte adânci în trecutul românesc. Tocmai de aceea este foarte greu să combatem o serie de fenomene din zilele noastre dacă nu vom şti că ele sunt doar reveniri a unor fenomene de demult din societatea noastră.

La noi există – vorbesc de istorici – tendinţa de a înfăţişa într-o lumină cât mai pozitivă trecutul românesc şi de a oculta orice ar putea arunca o pată pe acesta. Noi nu avem o tradiţie democratică. La noi există această înclinare de a prezenta perioada interbelică cu mari elogieri din toate punctele de vedere. Ea a fost într-adevăr mare din punct de vedere intelectual, dar nu şi din punct de vedere politic.

Vreau să vă citesc, poate m-aţi auzit şi altădată, ce şi-a notat Gafencu în jurnalul lui personal în 1931, când prim-ministru era Nicolae Iorga şi el candida în Cadrilater: „Mai rău decât invazia barbarilor şi năvala lăcustelor sunt alegerile în România aşa cum le înţelege Administraţia română, cum le înţelege regimul român şi armata română” şi dă acolo o descriere cum erau brutalizaţi alegătorii şi cum trebuia să se falsifice rezultatul alegerilor. I-a trimis o telegramă lui Iorga şi aceasta i-a răspuns că nu poate schimba morala acestui popor.

În perioada interbelică, înainte de alegeri, avea loc între partide distribuirea locurilor în Parlament: dăm PNŢ 40 de locuri, la PNL un alt număr de locuri, în funcţie de dorinţa de a avea puterea. Şi pentru că nu a existat această tradiţie democratică, când s-a pornit la edificarea unei politici pluraliste, partidele au fost preocupate de un singur lucru: de a pune mâna pe putere, şi eu cred că din această cauză sistemul electoral nu poate să fie altul, din această cauză legea electorală permite deputaţilor practic să se sustragă controlului din partea electoratului.

Şi chiar dacă mă repet, vreau să spun că: la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” au venit nişte studenţi de la istorie pentru a face practică. Din discuţiile pe care le-am purtat cu ei, pentru că erau doritori să cunoască adevărata istorie, am constatat că mulţi dintre ei aveau puternice sentimente legionare. I-am întrebat: bine, dar voi nu aţi cunoscut bine această Gardă de Fier, de unde aveţi aceste sentimente? Ei au spus: din moment ce am văzut această democraţie – nu vedeţi ce se întâmplă în Parlament, unii nu ştiu să vorbească corect româneşte, alţii dorm! Dacă aceasta este democraţia, mai bine să fie o mână de fier care să pună mâna pe acest putregai politic! Cu alte cuvinte, dacă nu se modifică sistemul electoral, Parlamentul va fi cel mai mare duşman al democraţiei. Parlamentul este cea mai bună imagine care o dă despre democraţie. Dacă aceştia sunt aleşii poporului, iar aceasta este democraţia, încep să aibă îndoieli.

Prin urmare, eu cred că iniţiativa dumneavoastră este oportună şi salutară. Vă mărturisesc că din punct de vedere al procedeului tehnic nu pot să mă pronunţ pentru că nu am cunoştinţele necesare dacă poate asigura într-adevăr din partea electoratului un control extrem de serios asupra celor trimişi în Parlament, fiind totodată o bază puternică de a sustrage de sub această dictatură a şefilor de partid care îi scot în faţă pe deputaţi ca simpli pioni.

Fiind vorba de un an electoral, s-ar putea declanşa de acum înainte un mare curent de opinie publică prin acţiunea studenţilor. Eu mă gândesc că ei sunt viitorul ţării, de la ei trebuie aşteptată schimbarea, căci de la actuala clasă politică nu mai este nimic de aşteptat. Dacă tinerii vor porni acest curent şi societatea civilă îi va sprijini, poate că partidele vor înţelege în sfârşit că nu vor căpăta voturile dacă această mişcare se va dovedi un curent de masă şi, sub presiunea acestei mişcări, vor introduce votul uninominal.

Pe timpuri, când am făcut facultatea, studenţii trebuiau să înveţe marxism şi la lecţia despre dialectică ni se spunea că în această interdependenţă există o verigă care trage după sine tot lanţul. După mine, cred că această verigă în modificarea sistemului electoral, prin introducerea votului uninominal, va putea asigura ca în acest domeniu lucrurile să meargă până la capăt.

Vă mulţumesc.”