Radiografia unui abuz

‑ În ce anume constă reforma Justiţiei?

   ‑ Jumătăţi sau sferturi de măsuri, o înfăptuire parţială şi neconvingătoare a ceea ce ar trebui să fie mult trâmbiţata reformă a Justiţiei.

‑ Aţi putea fi mai explicit?

    ‑ Până la data de 1 iulie au fost înfiinţate parţial cele 15 curţi de apel şi parchetele de pe lângă acestea, în sensul că s‑au făcut propuneri, acceptate de preşedintele ţării, pentru un număr redus de judecători, uneori chiar sub minimul cerinţelor. De pildă, la Bucureşti, din cei 75‑80 de judecători au fost numiţi circa 35. Situaţia se prezintă la fel în toată ţara. De reţinut că nici până astăzi nu au fost constituite cele două curţi de apel militare şi nici parchetele aferente. Apoi, sunt câteva curţi de apel cărora nu li s‑au asigurat localurile şi dotările necesare funcţionării lor.

    ‑ Cum pot funcţiona curţile de apel de la 1 iulie, câtă vreme nici până astăzi modificările legislaţiei nu au fost publicate?

‑ Asta mă întrebam şi eu. Până la această dată au intrat în vigoare, prin publicare în Monitorul Oficial, numai modifi­că­rile aduse Codului de procedură penală. Celelalte legi referi­toare la competenţe, cum ar fi Codul de procedură civilă, Codul familiei, Legea contenciosului administrativ, deşi adoptate în Parlament, nu au fost publicate.

‑ Cu alte cuvinte, degeaba ne‑am adresat Curţilor de apel într-o cauză civilă...

‑ Dacă n‑aveţi „norocul” să picaţi pe penal, bizuiţi‑vă în continuare pe competenţa vechilor instanţe judecătoreşti!

‑ Între altele, sunteţi acuzat că nu v-aţi ocupat de obţinerea sediului pentru Curtea de Apel Bucureşti.

‑ Regret, dar dl. ministru dovedeşte prin aceasta că ignoră cu bună ştiinţă prevederile exprese ale legii. Obligaţia asigurării sediilor revenea Guvernului – pentru judecătoriile nou înfiin­ţate – care, cu sprijinul prefecturilor, trebuiau să rezolve această problemă, inclusiv dotările necesare, cel mai târziu până la 1 iulie. Fireşte că obligaţia de a insista pe lângă organele menţionate revenea Ministerului Justiţiei, nicidecum mie. Ca atare, acuzaţia este absurdă.

- Vi se pun în sarcină şi alte acuzaţii.

‑ Într-adevăr. În şedinţa în care a fost anunţată eliberarea mea din funcţie dl. Ninosu mi‑a reproşat şi transparenţa în relaţiile cu presa. Faptul că ne situăm pe poziţii diferite, în această problemă, nu cred că este în avantajul domniei sale, atât din punct de vedere legal, cât şi moral. Excesul de secretizare nu poate fi decât dăunător imaginii justiţiei, care este aşa cum este, şi nu cum am vrea noi să fie. Avem ceva de ascuns opiniei publice? Spre surprinderea mea, în comunicatul dat în noaptea aceleaşi zile, apar cu totul alte învinuiri, care de care mai fantezistă, o veritabilă revărsare de venin.

‑ Să le luăm pe rând, începând desigur, cu politizarea actului de justiţie. Să-l fi iritat oare pe dl. Ninosu punerea în libertate a lui Bobu?

   ‑ Îmi este greu să vă răspund câtă vreme nu exemplifică sub nici o formă o atare aberaţie. Este de neimaginat ca soluţia dată în cazul Bobu să-l fi iritat într-atâta. Pe mine m-a interesat rezolvarea corectă a cauzei şi nu plata poliţelor celor noi faţă de cei vechi. Deocamdată, fără nici o trimitere precisă, suntem obligaţi să mergem pe ghicite.
  ‑ Şi eu care tocmai voiam să vă întreb despre eşecurile avocatului Ninosu în faţa completelor de judecată ale Tribunalului Capitalei...

   ‑ Ştiu eu?!? Nu pierdeţi însă din vedere că a avut şi unele succese în judecarea contestaţiilor privind aceeaşi persoană.

  ‑ Cum rămâne cu lipsa de control a activităţii instanţei şi cu întreţinerea unui climat de tensiune în rândul jude­cătorilor?

  ‑ Cred că nu lipsa, ci exigenţa controlului a fost deranjantă. Dimpotrivă, dl. Ninosu a bagatelizat rezul­tatele acestor con­troale. A anulat cu nonşalanţă până şi sancţiunile aplicate unor grefieri, a ignorat abaterile grave semnalate cu privire la anu­miţi judecători, a făcut abstracţie şi de calificativele obţinute de aceştia şi i‑a recomandat cu căldură Consiliului Superior al Magistra­turii spre promovare. Este de prisos să adaug că toţi aceştia au fost pe lista vorbitorilor la şedinţa organizată cu minuţiozitate pentru eliberarea mea din funcţie. Dar nu numai de aici provine climatul de tensiune, invocat cu seninătate de către chiar cel care l‑a animat. Interviul apărut în dimineaţa aceleiaşi zile în „Cronica Română”, conţinând critici aspre la adresa domniei sale, şi nu a judecătorilor, se pare că a fost determinant.

‑ Mai există sau nu Consiliul Superior al Magistraturii?

‑ După lege, nu! El a funcţionat legal numai până la constituirea Curţii de apel.

‑ Suntem deci într‑un vid de autoritate?

‑ După părerea mea, cunoscându‑se aceste prevederi imperative ale legii, propunerile pentru noul CSM trebuiau să fi fost discutate şi aprobate până la această dată în Parlament, tocmai pentru a nu se crea situaţia ambiguă în care ne aflăm şi de care profită dl. ministru pentru a‑şi achita poliţele.

‑ Apropo de poliţe, vi s‑a comunicat ordinul prin care aţi fost destituit?

‑ Încă nu, dar am auzit că el a fost citit în şedinţa de instalare a noilor şefi.

‑ Intenţionaţi să‑l contestaţi?

‑ Ar fi inutil, mai ales că sunt convins că dl. Ninosu a obţinut în prealabil abilitările de care avea nevoie. De altfel ar fi sub demnitatea mea să revendic un post atât de râvnit, atribuit în actualele circumstanţe, pentru motive şi pe criterii ce nu au nimic în comun cu competenţa.

‑ La drept vorbind, nu cred că v‑a surprins prea tare destituirea.

‑ Eu aş zice că deloc. Îi reproşez dlui Ninosu că nu şi‑a respectat promisiunea făcută la numirea domniei sale ca ministru, de a face această operaţie cu eleganţa cuvenită, fără a recurge la circul unei şedinţe de partid, cu tovarăşi indignaţi şi mediocrităţi ţâfnoase, dispuse să facă orice pentru un oscior. Înţeleg strădania de a pregăti temeinic o atare şedinţă prin cele nouă vizite efectuate la instanţele bucureştene, cu care ocazie, incredibil, mi‑a interzis categoric să-l însoţesc.

‑ Reacţia presei a fost fulgerătoare. Cum o interpretaţi?

‑ Dacă aş spune că m-a surprins ar însemna că o jignesc. S‑a manifestat normal, ca o putere în stat ce este, iar amploarea reacţiei a fost proporţională cu abuzul săvârşit.

‑ Cât de legală este numirea dlui Roş ca preşedinte al TMB?

‑ Cum dl. Roş a dobândit inamovibilitatea în condiţiile legii, avansarea sa pe acest post, după 1 iulie, nu mai era de competenţa ministrului Justiţiei, nici măcar cu titlu provizoriu, ci a Consiliului Superior al Magistraturii.

‑ Consiliul care exista sau nu exista. S-ar zice că haosul care domneşte la ora actuală în Justiţie nu este de natură să insufle cetăţeanului un plus de încredere.

‑ Întru totul de acord cu dvs. Comentariile sunt de prisos deoarece întrebarea conţine răspunsul.

‑ Ce şanse are justiţia să-şi ocupe locul care i se cuvine?

‑ Şansele pe care i le va acorda viitorului ministru de justiţie.

‑ După eliberarea dvs. din funcţie, se pare că diferite partide politice sunt interesate să vă câştige la listele lor la viitoarele alegeri.

‑ V-am mai spus că nu voi renunţa niciodată la calitatea de magistrat, or, asta presupune, implicit, că nu am dreptul să fac politică. Numai dacă, prin absurd, aş fi obligat să renunţ la meseria pentru care sunt format.

‑ Ce vă face să nu vă pierdeţi încrederea în Justiţie?

‑ Accidentul care s-a produs şi care, probabil, nu va fi ultimul, nu poate anihila crezul unei vieţi. Văzându‑i pe tinerii judecători sunt cu atât mai convins că soarta justiţiei nu este câtuşi de puţin în cumpănă.

‑ Activitatea dvs. este îndeobşte cunoscută şi preţuită.

‑ În ce mă priveşte, cred că ce am făcut până acum ţine de o exercitare normală a îndatoririlor ce incumbă unui magistrat. Alarmant este că acest comportament a ajuns să fie privit ca ceva cu totul deosebit. Or, câtă vreme normalul şochează, putem spune că mai avem o bucată bună de drum până la ceea ce se înţelege prin statul de drept.

‑ Câţi dintre colegii dvs. se comportă normal?

     ‑ Sunt foarte mulţi. Nu trebuie să vă gândiţi neapărat numai la cei din Bucureşti. Ei sunt răspândiţi în toată ţara, numai că nu toţi sunt dispuşi să‑şi asume responsabilitatea. Din diferite motive.      ‑ Nu cumva întâmplarea dvs. îi va descuraja?

 ‑ Nădăjduiesc că nu!

     ‑ Cred că sunteţi prea optimist! Am în vedere scandalurile stârnite la înfiinţarea altor Curţi de Apel din ţară.

   ‑ De acord, dar să nu pierdeţi din vedere că viaţa e ironică...

 România liberă – 1996

(a consemnat Florin Gabriel Mărculescu )

Raportorii Consiliului Europei au relansat „Cazul Turianu”

În vara anului 1993, preşedintele Tribunalului Bucureşti era demis de Ministrul Justiţiei. Corneliu Turianu fusese judecătorul care susţinuse că, după mandatul din 1990 şi cel din 1992, preşedintele Ion Iliescu nu mai are dreptul să candideze, chiar dacă prima perioadă cu atribuţiuni de şef al statului fusese mult mai scurtă. Câţiva judecători au avut curajul să-i ia apărarea în mod public, alţii au spus presei că e vorba de un abuz al Puterii şi o răzbunare a lui Iliescu.

În primăvara lui 1994 (aprilie), raportori ai Consiliului Europei au intervenit în favoarea lui Turianu, purtând discuţii atât cu PD (în opoziţie), cât şi cu PDSR. Aproape ca astăzi, când parlamentarii europeni s-au arătat îngrijoraţi de acţiunile guvernului PSD.

 

„Prin Ordinul ministrului, la propunerea Colegiului ministerului, dl Judecător Corneliu Turianu a fost eliberat din funcţia de preşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti. Măsura eliberării din funcţie a fost dispusă ca urmare a constatării unor incompatibilităţi deontologice, şi anume: tendinţa de politizare a actului de justiţie, lipsă de organizare şi control a activităţii instanţei, obstrucţionarea reformei justiţiei, întreţinerea unui climat de tensiune şi dezbinarea corpului de judecători din Capitală. În funcţia de preşedinte al TMB a fost numit – prin delegare – dl. Judecător Viorel Roş”.

Acesta este comunicatul prin care Petre Ninosu motivează şi anunţă eliberarea din funcţie a lui Corneliu Turianu. Ministrul Justiţiei, prin şefa lui de cabinet, a declarat că nu are nimic de adăugat faţă de comunicatul remis.

De la cabinetul preşedintelui TMB ni s-a precizat că „Dl. Corneliu Turianu este în concediu de odihnă începând de azi”.

Din surse apropiate fostului preşedinte am aflat că el se află în concediu pentru două luni şi jumătate, restanţă din ultimii trei ani. Conform aceloraşi surse, Corneliu Turianu aştepta să fie înlocuit din funcţie odată cu numirea lui Petre Ninosu ca ministru al Justiţiei” (Radu Tudor, iulie 1993).

„Cazul fostului preşedinte al Tribunalului Municipal Bucureşti, Corneliu Turianu, a stat în atenţia raportorilor trimişi de Consiliul Europei. Friederich Köning şi Gunar Jansson au insistat asupra acestui caz atât cu ocazia întâlnirii cu membrii PD, cât şi la întâlnirea cu Ministrul Justiţiei. Miercuri, în timp ce se desfăşura conferinţa de presă, dl. Jansson s-a deplasat la sediul Ministerului de Justiţie pentru a afla de ce nu s-a rezolvat până în prezent cazul privind demiterea lui Corneliu Turianu, demitere considerată un abuz deosebit de grav înfăptuit de fostul ministru Petre Ninosu.

Gabriel Iosif Chiuzbaian, actualul ministru, în discuţia cu raportorul CE, a declarat că, deşi subaltern al lui Petre Ninosu, a luat atitudine împotriva acestui act şi că, acum, în cel mai scurt timp va face o reanalizare a situaţiei şi va lua măsurile ce se impun.

În legătură cu această problemă, i-am solicitat judecătorului Corneliu Turianu o scurtă declaraţie: „Sunt impresionat de poziţia celor doi reprezentanţi ai Consiliului Europei şi îmi place să cred că Ministrul Justiţiei se gândise, încă de la învestire, la cazul meu. Probabil că nu o făcuse încă, având în vedere timpul scurt de la acest eveniment. Aceasta cu atât mai mult cu cât, după destituirea mea, dl. Gavril Iosif Chiuzbaian a comentat acest subiect în paginile revistei «Palatul de Justiţie». Mai mult, dl. ministru este semnatarul diplomei ce mi-a acordat-o în numele Asociaţiei Juriştilor, pe vremea când funcţionam ca preşedinte a TMB: «Pentru modul în care instanţele din Bucureşti înfăptuiesc actul de Justiţie».

Am însă un gust amar, gândindu-mă că o problemă serioasă este pusă în discuţie din iniţiativa unor persoane din afara ţării”[1].

---

[1] A consemnat Simona Ionescu, în „Evenimentul zilei” nr. 539, 1 aprilie 1994. Articolul a fost reprodus şi Evenimentul zilei nr. 6554 din 25 iulie 2012

Certificat Medalie

Fiecare cu referendumul lui

Preşedintele Traian Băsescu anunţa, în septembrie 2005, la întoarcerea din SUA, că va demara un referendum naţional pe tema instituirii unui Parlament unicameral. Un prim motiv al acestui demers, susţinea şeful statului, era faptul că, de la 1 ianuarie 2007, pentru România se va mai crea un Parlament, cel al UE şi, pe cale de consecinţă, „ar fi o cavalcadă de abordări parlamentare pentru orice decizie, ceea ce mi se pare puţin cam mult din punct de vedere al eficienţei”. Al doilea motiv pentru instituirea unui Parlament unicameral era legat, potrivit Preşedintelui, de realitatea Guvernelor din România, de după revoluţie. „Din ’92 până acum, comportamentul Parlamentului a trebuit să fie unul de anexă a Guvernului, fără voia lui. Greutatea cu care Parlamentul a legiferat a creat posibilitatea guvernelor de până acum să emită un număr impresionant de ordonanţe de urgenţă, ceea ce a slăbit credibilitatea Parlamentului, de garant al democraţiei, şi a făcut ca guvernele să lucreze mult prea mult fără Parlament”. Un al treilea motiv pentru existenţa unui Parlament unicameral consta în necesitatea de a cheltui mai puţin decât se cheltuieşte acum pentru un Parlament bicameral.

Pentru a iniţia un referendum naţional pe tema instituirii Parlamentului unicameral, Preşedintele României are la îndemână două căi: prima ar fi revizuirea Constituţiei; a doua, chemarea electoratului la urne pentru „probleme de interes naţional”. În ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, legea fundamentală prevede (art.150-152) că Preşedintele poate iniţia acest proces la propunerea Guvernului. În acest caz, propunerea ajunge la mâna Parlamentului. Iar pentru adoptarea proiectului este necesară o majoritate „de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”. În aceste condiţii, şansele revoluţionării sistemului parlamentar prin instituirea unicameralismului, sunt foarte reduse. Este greu de imaginat că parlamentarii ar renunţa la bicameralismul instituit în urmă cu 21 de ani, pentru a vota o formulă restrânsă, de unic corp legislativ, în care ei ar putea să nu-şi mai găsească locul. Se pare însă că, în momentul în care Preşedintele Băsescu a promis în mod ferm referendum pentru Parlamentul unicameral, acesta s-a gândit la a doua cale, cea deschisă de „interesul naţional”. Potrivit articolului 90 din Constituţie, „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”. Legea referendumului (nr. 3/2000) prevede, în acest caz, că problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de şeful statului, prin decret.

Opinam la acea vreme că „Parlamentul este o problemă de interes naţional, iar în cazul în care poporul suveran tranşează prin referendum soarta acestuia, parlamentarii sunt obligaţi să acţioneze în consecinţă, adică să procedeze la revizuirea Constituţiei pentru a o modifica în acord cu voinţa românilor. Plecând de la premisa că un eventual referendum pe tema Parlamentului unicameral are mari şanse de a fi validat (condiţiile sunt ca mai mult de jumătate din electorat să se prezinte la vot, iar majoritatea să fie de acord cu propunerea), anticipam că, în condiţiile în care majoritatea electoratului pledează pentru comprimarea Legislativului, vom asista la o reformare «din mers» la capătul căreia ne aşteaptă alegerile anticipate” (în „Referendumul deschide calea anticipatelor”, Ziua, 19 septembrie 2005).

Îngrijorată de perspectiva pierderii locurilor „călduţe” din Parlament, coaliţia majoritară – aprobând propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României – iniţiază un referendum pentru demiterea acestuia. Adepţii Constituţiei – Biblia democraţiei – au explicat pe îndelete cum a câştigat „fabrica de ordonanţe” bătălia legislativă cu un Parlament decorativ. Printr-o veritabilă „inginerie constituţională”, s-a obţinut trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului; demiterea Avocatului Poporului; restrângerea atribuţiilor Curţii Constituţionale; schimbarea nestatutară a şefilor Camerelor şi – cum altfel! – prin bombardarea legislativului cu o puzderie de ordonanţe de urgenţă în domenii rezervate legilor organice.

 Nu mă opresc, acum, asupra acestui subiect, deşi importanţa lui de excepţie nu poate fi nicicum ignorată. Problema pe care mi-o pun şi căreia mă străduiesc să-i găsesc un răspuns este aceea de a şti dacă este legitimă indignarea Preşedintelui interimar, Crin Antonescu, potrivit căruia „Preşedintele României nu primeşte ordine de la nimeni”, vis-a-vis de aprecierea negativă a Preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, ori remarca ţâfnoasă a premierului Victor Ponta, adresată Cancelarului german, Angela Merkel: „Nu doamna Merkel votează pe 29 iulie”. Eu, unul, mărturisesc că, în limitele raţiunii, nu am reuşit o justificare pentru aceste atitudini.

Coaliţia poate schimba preşedinţii Camerelor cu ajutorul Curţii Constituţionale

„Profesorul de drept Corneliu Turianu a oferit o nouă cale de atac pentru coaliţia de la putere în bătălia schimbării preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Alegerea preşedinţilor Camerelor se face cu majoritate de 50% plus unul din numărul total al parlamentarilor. Or, la alegeri domnii Văcăroiu şi Năstase au fost aleşi cu jumătate plus unul din numărul parlamentarilor prezenţi. Prin urmare, s-a încălcat Constituţia şi poate fi contestat votul la Curtea Constituţională.

Apelul la Curte ar putea să fie folosit însă de cei de la putere şi cum domnii Văcăroiu şi Năstase nu au fost aleşi în conformitate cu prevederile Constituţiei, o contestaţie depusă de actuala putere ar trebui să se soldeze cu o hotărâre a Curţii Constituţionale care să statueze repetarea alegerilor pentru cele două fotolii de preşedinte”. - Adrian Horincar, Curentul, nr. 190 din 13 august 2005

Iată ce consemnează jurnalistul în continuare:

Antonie Iorgovan: „Ăştia au în cap numai schimbări!”

Antonie Iorgovan, specialistul PSD în materie de drept constituţional este supărat pe cei de la putere. „Ăştia au în cap numai schimbări! Nu au auzit de coabitare? Cred că le stau rău în gât Văcăroiu şi Năstase”, a spus el despre reprezentanţii coaliţiei.

Iorgovan consideră că este vorba de „o clară forţare a Constituţiei”.

„Preşedinţii Camerelor se aleg pe durata mandatului”, a declarat senatorul PSD. „Cum să schimbe regulamentele, dacă a fost declarat neconstituţional acest lucru de Curte? Dacă ei schimbă regulamentul, iar îi vom duce la Curte şi vor lua un pumn în barbă şi iar vor ţipa că este pesedistă Curtea Constituţională”, a spus Iorgovan. „Instituţiile statului (Curtea Constituţională - n.red.) vor fi la post şi vor menţine echilibrul”, ne-a asigurat „părintele Constituţiei”.

Corneliu Turianu: „Alianţa a greşit din faşă”

„Categoric că schimbarea preşedinţilor se poate face dacă sunt modificate regulamentele”, ne-a declarat Corneliu Turianu. „Păcat că s-a ajuns aici. Alianţa a greşit din faşă, de la alegeri, atunci când au părăsit lucrările. S-au comportat ca un partid de opoziţie. Dacă rămâneau şi votau, şi-ar fi numit preşedinţii şi scăpau de toată tevatura”, a spus reputatul jurist. El a mai spus însă că greşeala celor de la putere poate să fie folosită acum. „Ca şi în cazul legilor organice, alegerea preşedinţilor Camerelor se face cu o majoritate de 50% plus unu din numărul total al parlamentarilor. Or, la alegeri s-a făcut o şmecherie, şi Văcăroiu şi Năstase au fost aleşi cu jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenţi. Prin urmare, s-a încălcat Constituţia şi poate fi contestat votul la Curtea Constituţională”, a oferit Turianu o nouă modalitate de atac pentru putere.

Asta ar fi fost valabil şi cu privire la recenta schimbare a preşedinţilor Camerelor dacă, printr-o ingenioasa ordonanţă de urgenţă perfect neconstituţională, USL nu ar fi „văduvit” Curtea de atribuţia prevăzută în art.146 lit.c din Constituţie, şi anume aceea de a se pronunţa asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului.

Statutul parlamentarilor

Libertatea cu care se manifestă unii parlamentari este privită ca o gravă şi inadmisibilă abatere de la disciplina de partid în spiritul căreia ar trebui să se manifeste, reprimându-şi convingerile. În paranteză fie spus, câte înţelegeri neştiute vor mai exista prin sertarele arcului guvernamental sau la Cotroceni şi ce rol mai au deliberările parlamentare dacă deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să le respecte ad litteram?

Această concepţie – greşită, credem noi – naşte întrebări inevitabile. Sunt oare parlamentarii simpli salahori pasibili de sancţiuni în cazul în care nu răspund cu maximum de solicitudine şi obedienţă comenzilor ce li se dau? Le este sau nu îngăduit să se abată de la deciziile luate la vârful coaliţiei? Sunt ei, parlamentarii, simplii executanţi ai unor soluţii venite din afară, piese ale unei absurde maşini de vot, pioni pe tabla de şah a unei voinţe unice şi inflexibile?

Agitaţia provocată de atitudinea „recalcitrantă” a parlamentarilor „neconformişti”, care de fiecare dată a declanşat aprige dispute politice, ne obligă să dăm răspunsuri tuturor acestor întrebări. Pentru că, în definitiv, miza o constituie statutul parlamentarului, mai exact mandatul reprezentativ în virtutea căruia acţionează el.

Lămuritoare sunt, în acest sens, prevederile art.69 din Constituţie: „În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului” (alin.1); „Orice mandat imperativ este nul” (alin.2).

Comentând acest text, autorii unui valoros tratat de drept constituţional, prof.univ.dr. Victor Duculescu, Constanţa Călinoiu şi Georgeta Duculescu, fac o sumă de observaţii pertinente, răspunzând parcă situaţiei conflictuale generale de „indisciplina” unor parlamentari. „Deputaţii şi senatorii nu pot să fie legaţi printr-un mandat imperativ, prin aceasta înţelegându-se mandatul de a acţiona într-o anumită problemă concretă numai într-un anumit mod, pentru a obţine un rezultat de o anumită natură. Dacă este adevărat că deputaţii şi senatorii sunt legaţi de alegătorii lor, în sensul că trebuie să le respecte voinţa, ei beneficiază, incontestabil, din momentul în care sunt aleşi, de un anumit grad de autonomie. Acest grad de autonomie este valabil şi faţă de propriile lor partide. (…) Disciplina de partid dă expresie adeziunii politice la un anumit program de guvernare, al unei formaţiuni politice. Calitatea de deputat sau de senator conferă însă celui ales o deplină libertate de expresie, pe care acesta o exercită, desigur, în cadrul orientării sale politice.

Apartenenţa unui parlamentar, chiar la formaţiunea majoritară, nu-l poate obliga să accepte orice măsura a Guvernului, ori să adere automat la un punct de vedere. Un asemenea sistem era posibil numai în regimul trecut, când orice îndepărtare de la principiile partidului de guvernământ (unic) deveneau o faptă incompatibilă cu statutul celui în cauză. În regimul democratic, un parlamentar are dreptul să îşi exprime deschis părerile, să accepte sau nu anumite iniţiative ale Guvernului, chiar dacă face parte din formaţiunea majoritară, să propună amendamente, completări etc. Este cert că o înţelegere greşită a raportului dintre calitatea de parlamentar şi aceea de membru al unui partid nu poate avea decât un efect contraproductiv”.

Bine ar fi dacă adepţii disciplinei de partid ar mai pune din când în când mâna pe carte…

Ce votăm: suspendarea Preşedintelui sau suspendarea statului de drept?

Constituţia României consacră principiul legiferării democratice: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării” (art. 61 alin.1). Altfel spus, în respectul Constituţiei, legea este singura formă de permanenţă legislativă democratică, definitorie pentru statul de drept.

Deşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 – atât în întregul ei, cât şi în ceea ce priveşte modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului – este profund neconstituţională, autorii demersului suspendării din funcţie a Preşedintelui anunţă cu nonşalanţă că referendumul va fi organizat în baza Ordonanţei de urgenţă adoptată de Guvern la 6 iulie a.c.

Mai mult, deşi recent Curtea Constituţională le-a oferit ingineria legislativă a ieşirii din impas, în sensul că modificarea ar putea deveni constituţională „în măsura în care la referendum vor participa cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, adică numai în măsura în care sunt respectate prevederile imperative ale art.5 alin.2 din Legea referendumului de la care s-a derogat prin Ordonanţa de urgenţă, iniţiatorii suspendării se încăpăţânează să susţină modificarea art. 10, şi anume că „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum”.

I. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 este neconstituţională, în întregul ei, în considerarea următoarelor argumente:

Reamintesc ca legiferarea prin ordonanţe ale Guvernului este limitată prin Constituţie, atât ca domeniu, cât şi ca perioadă în care se pot emite ordonanţe. Astfel, în ceea ce priveşte domeniul „delegării legislative”, Constituţia prevede în art.115 alin.1 că  „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Or, cum art.73 alin.3 include în categoria de legi organice „organizarea şi desfăşurarea referendumului”, rezultă indubitabil că referendumul nu poate face obiectul delegării legislative.

Aşa fiind, regimul ordonanţei fiind astfel strict determinat de art. 115, ordonanţa – fie ea simplă sau de urgenţă – este nulă de drept ori de câte ori este emisă în absenţa unei legi de abilitare legislativă ori în baza unei astfel de legi de abilitare, dar în domenii care fac obiectul legii organice (a se vedea şi Îşi va respecta menirea Curtea Constituţională? şi Legiferarea prin ordonanţe ale Guvernului).

În ceea ce priveşte perioada în care se pot emite ordonanţe, Constituţia prevede în art.115 alin.2 că „Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe”.

Orice analiză, orice dezbatere pe acest subiect trebuie pornită de la faptul că – şi nici aici nu este loc de vreun comentariu – din punct de vedere strict juridic ordonanţele, inclusiv cele de urgenţă, au un caracter tranzitoriu, interimar. Căci, spre deosebire de propunerile legislative, pentru care Constituţia nu obligă Parlamentul la adoptarea unei legi, supunerea ordonanţelor simple sau de urgenţă spre aprobare trebuie să se încheie cu o lege, tranşând interimatul, căci ele sunt deja în vigoare la momentul dezbaterii.

În lipsa aprobării Parlamentului, efectele oricărei ordonanţe nu pot depăşi perioada sesiunii pentru care a fost depusă, iar aprecierea acestora, ca şi cum ar fi în vigoare şi după această perioadă, nu reprezintă altceva decât o suspendare a statului de drept (a se vedea şi Anihilarea statului de drept).

II. În ceea ce priveşte modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prin Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr.41/2012, a se vedea Curat (ne)constituţional, da’ umflaţi-l !

Curat neconstituţional, da’ demiteţi-l!

Verdictul pronunţat astăzi de Curtea Constituţională – cu privire la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000, în vederea demiterii Preşedintelui – la prima vedere produce confuzie, fiind deliberat echivoc. Ca urmare, parafrazând caragialescul îndemn "curat neconstituţional, dar umflaţi-l!", ministrul delegat pentru administraţie, Victor Paul Dobre, apreciază – chiar înainte de promulgarea legii – că modificarea textului citat mai sus este în acord cu prevederile Constituţiei şi că deci Preşedintele poate fi demis cu jumătate plus unu din cei prezenţi la referendum, în vreme ce alţii obiectează, pe bună dreptate, că poate fi demis numai cu prezenţa a jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Or, potrivit art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. În acelaşi sens, art. 5 alin. 2 din aceeaşi lege, dispune că „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”.

Dar iată că art.10, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.41/2012, precizează că „Prin derogare de la art.5 alin.2, demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum”.

Şi acum verdictul Curţii, ce se vrea a împăca şi capra şi varza: „Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

Altfel spus, abstracţie chiar făcând de faptul că este inadmisibil a modifica o lege organică printr-o ordonanţă de urgenţă, modificarea este neconstituţională, dar ea ar putea deveni constituţională „în măsura în care” la referendum vor participa cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Cu alte cuvinte, vă reamintesc că, în calitatea de garant al Constituţiei, Curtea Constituţională este cea care „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia” (art.146 lit.i din Constituţie).

Un preşedinte are, iar alt preşedinte nu are dreptul la independenţa opiniilor?!?

Constat că propunerea prin care se cere suspendarea din funcţie a Preşedintelui României pentru săvârşirea unor fapte grave prin care ar fi încălcat prevederile Constituţiei în ideea că numai astfel va fi „restabilită” pretins încălcata ordine constituţională păcătuieşte ea însăşi prin încălcarea gravă a acestei ordini.

Printre „faptele grave” este imputată „încălcarea gravă şi repetată a independenţei justiţiei”, prin declaraţii făcute în contextul conflictului pe tema rolului CSM în reforma justiţiei. Reamintesc că în Avizul Consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, Curtea Constituţională a rămas unor acuze similare la adresa Preşedintelui, arătând că acesta are, conform Constituţiei, un rol activ, şi nu protocolar sau simbolic în viaţa politică.

Să nu ştie, oare, iniţiatorii că legea noastră fundamentală admite că: „Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile art. 72 alin. 1 se aplică în mod corespunzător” (art. 84 alin. 2). Iar potrivit art. 72 alin. 1, „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. Aşadar, prevederile art. 72 alin. 1 se aplică Şefului Statului „în mod corespunzător”, ele circumscriind obiectul imunităţii atât a deputaţilor şi senatorilor, cât şi a Şefului Statului „…pentru… opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Aş dori să vă reamintesc că în urmă cu 15 ani, dl. Iliescu fusese acuzat că se amestecă în treburile puterii judecătoreşti. Curtea Constituţională a decis că – citez – „Legea ca expresie a voinţei naţionale se impune tuturor iar încălcarea acestui principiu nu poate conduce decât la grave conflicte sociale, pentru prevenirea cărora Preşedintele României, în temeiul art. 80 din Constituţie, nu poate rămâne pasiv (subl.n.). De aceea, poziţia sa este expresia unei opţiuni politice (subl.n.) privind reglementarea prin lege a problemei caselor naţionalizate şi nu prin hotărâri judecătoreşti, astfel încât intră sub incidenţa art. 84 alin. 2 coroborat cu art. 70 din Constituţie privind independenţa opiniilor…, care în ce-l priveşte pe preşedinte este aceeaşi cu a parlamentarilor”.

Păi, cum vine asta, un preşedinte are şi alt preşedinte nu are dreptul la independenţa opiniilor? A căzut cumva în desuetudine Avizul Curţii Constituţionale din 5 iulie 1994?

Un alt exemplu, la ultima şedinţă a CSAT, Preşedintele Emil Constantinescu, a recomandat Justiţiei să nu se mai tărăgăneze procesele, ci să se judece odată! Reacţia celor vizaţi nu a întârziat, conducerea Asociaţiei Magistraţilor din România caracterizând, în mod public, solicitarea lui Preşedintelui drept un amestec în actul de justitie. Am explicat într-un interviu la acea vreme că Emil Constantinescu nu le-a cerut o imixtiune în actul de justiţie la care sigur că nu s-ar fi putut preta în raport cu funcţia prezidenţială. Le-a cerut, pur şi simplu, o chestiune de ordin administrativ: justiţia să nu stea pe loc! Tot ce s-a cerut a fost să-şi facă datoria, adică să judece. Asta le-a cerut. Nu să intervină să dea soluţii, ci să asigure judecarea proceselor, pentru că asta e treaba unui judecător – să judece („Preşedintele Constantinescu n-a cerut Justiţiei decât să-şi facă datoria”, în Ediţie Specială. Interviuri. Articole. Scrisori deschise, Editura Universitară, Bucureşti, p. 76).

Mă opresc aici, nădăjduind că pe viitor iniţiatorii vor fi mai atenţi când doresc să speculeze textele unei Constituţii, de ale cărei grave carenţe sunt, precum se vede, conştienţi. Şi au dreptate să fie nemulţumiţi de această Constituţie. Este într-adevăr cazul să fie revizuită cu toată atenţia, articol cu articol.

Îşi va respecta menirea Curtea Constituţională?

 

Nu este pentru nimeni un secret că, în ultimii 20 de ani, poziţia şi rolul Parlamentului au fost în bună măsură afectate de practica legiferării prin ordonanţe. Ceea ce are semnificaţia unei inadmisibile atingeri aduse principiului separaţiei puterilor în stat. Adică unuia dintre principiile fundamentale ale democraţiei.

Reamintesc  că legiferarea prin ordonanţe ale Guvernului este limitată prin Constituţie, atât ca domeniu, cât şi ca perioadă în care se pot emite ordonanţe.

Astfel, în ceea ce priveşte domeniul „delegării legislative”, Constituţia prevede în art. 115 că: „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice” (alin.1); „Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe”.

Aşa fiind, regimul ordonanţei devine astfel strict determinat de art. 115 (alin.1-8) şi este nulă de drept ori de câte ori este emisă în absenţa unei legi de abilitare legislativă ori în baza unei astfel de legi de abilitare, dar în domenii care fac obiectul legii organice.

Or, cum art. 73 alin.3 include în categoria de legi organice „organizarea şi desfăşurarea referendumului”, rezultă indubitabil că referendumul nu poate face obiectul delegării legislative.

În acelaşi sens, art. 115, dispune că „ordonanţele de urgenţă… nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului…, drepturile electorale…” (alin.6).

În concluzie, aşa cum pe bună dreptate remarca un confrate (av. Gh. Piperea), prin ordonanţe de urgenţă nu se pot schimba „atribuţiile Curţii Constituţionale şi nici nu se pot modifica regulile de cvorum şi majoritate relative la referendum în preziua şi cu scopul suspendării şi demiterii preşedintelui”.

Vom afla în curând cum se va pronunţa Curtea Constituţională – „garantul supremaţiei Constituţiei”!

Am întâlnit criminali cu feţe de îngeri…

fragment din interviul acordat cotidianului Adevărul – 25 ianuarie 1997

(consemnat de Val Vâlcu)

-          De ce sunt mai mulţi judecători la Berlin?

-          De ce sunt la noi prea puţini ? Fiecare societate are atâţia magistraţi şi de valoarea pe care o merită. Căci expresia celebră pe care aţi sugerat-o invoca, de fapt, încrederea în magistratul ideal. Acum vreo 200 de ani, un ţăran german a fost obligat să dărâme o moară pentru ca regele să-şi poată extinde terenul de vânătoare. Ţăranul a refuzat şi a ripostat în faţa slujitorilor regelui, deci a puterii politice, bazându-se pe corectitudinea puterii judecătoreşti. „Mai sunt judecători la Berlin”, a rostit, subliniez, acum 200 de ani, un ţăran din Germania. N-aş spune că nu s-au ridicat şi la noi magistraţi de valoare şi care să aibă coloană vertebrală. Judecătorii de şedinţă sunt, cred, la fel ca judecătorii din Berlin. Senzaţia de pustiu o creează cei care conduc tribunalele sau chiar magistratura. Adică o mulţime de foşti securişti şi ofiţeri de miliţie, consideraţi prea slabi pentru instituţiile respective, în vremea lui Ceauşescu şi „debarcaţi” pe la câte un tribunal.

-          În statul de drept se mai judecă strâmb?

-          Personal, nu am simţit nici o presiune în regimul trecut. E drept, că nici nu erau cine-ştie-ce interese la un divorţ, la moştenirea unei butelii sau la o crimă pasională. După 1989, de când a început lumea să se judece pe câte o fabrică, pe câte un hectar de pădure, se justifică şi intervenţiile de „sus”. Aşa se şi explică menţinerea în posturi cheie şi chiar promovarea incompetenţelor şi a celor ce pot fi uşor şantajaţi. Timp de 7 ani nu s-au căutat integri, ce persoane cărora să le poţi, la o adică, arăta dosarul. Cel mai bun „atu” pentru avansare era să le dai motive să te şantajeze. Să ştie cei de la putere că doar fac un semn din deget şi ai de ce sări să le îndeplineşti dorinţele…

-          Cine-mparte dreptatea, parte îşi face?

-          Cui are, pe căi necinstite, să i se mai dea. Ani buni de puşcărie. Salariul, e drept, a fost unul de mizerie, dar nu poţi aprecia frumuseţea unei profesii doar cu unităţi de măsură monetare. Cei care susţin că judecătorii au fost forţaţi la compromisuri din cauza salariului greşesc amarnic. Dacă este vorba de medici, care nu au alternativă, sunt dispus să acord circumstanţe atenuante. Dar judecătorul nemulţumit de salariu poate oricând să treacă în avocatură. Dacă rămâne şi fură, este un simplu infractor. Mulţi au rămas pentru sentimentul minunat că pot să facă dreptate sau să îndrepte o injustiţie. Cei care au cunoscut forţa şi răspunderea pe care ţi le dau o funcţie în care decizi asupra destinului unor semeni nu au nevoie de motivaţii meschine.

-          Justiţia e oarbă, ca şi forţele naturii…

-          E legată la ochi, ca să fie protejată de „strălucirea” uneia sau alteia dintre părţi. Legile sunt însă aproape de natură. De natură umană. Odată cu apariţia omenirii, a apărut şi nevoia de reglementare a raporturilor dintre oameni. Erau reguli bazate pe experienţă şi bun simţ. Dreptul roman le-a preluat, le-a prelucrat şi le-a dat o formă scrisă. Codul de legi al lui Napoleon este alcătuit pe scheletul dreptului roman, şi acest cod, cu mici corecţii, este folosit şi azi. Dreptul a avut caracter de clasă, consacrând pentru o anumită categorie unele privilegii. Dreptatea, cum se spune, era a aceluia mai tare. Eu sunt legea, spunea câte un mic satrap de provincie. Şi pe Miron Cozma l-am auzit cu expresia asta. Din punctul lui de vedere este foarte corect, Eu sunt legea, eu îi aplic normele. Nu Cozma a greşit, ci aceia care l-au lăsat să îşi impună legea în Valea Jiului.

-          Dumneavoastră puneţi diagnosticul la prima vedere?

-          Nu am crezut în teoria lui Lombroso, care încerca să stabilească o legătură între profilul fizic şi cel moral. Am întâlnit criminali cu feţe de îngeri şi „lombrosieni” fără pată. Aşa că nu pun „diagnosticul” decât pe baza analizelor. Este drept că o experienţă de aproape 30 de ani în magistratură îţi permite să „ghiceşti” când te minte câte unul: să „simţi” infractorul sau nevinovatul. De exemplu, am condus un proces în care acuzatul avea o figură de te băga în sperieţi. Era şi alcoolic, un paria, ce să mai spun. Acuzaţia era foarte gravă: omor cu cruzime. Cadavrul unei femei care „consuma” resturile din pahare, la cârciuma frecventată de omul nostru, fusese găsit în curtea unei biserici. Acuzatul mărturisise miliţienilor că a trecut prin acea curte şi de aici la arestare nu a fost decât un pas. Am făcut abstracţie de înfăţişarea omului şi m-am gândit să cer încă un examen medico-legal. Tocmai sinceritatea lui m-a mirat. De obicei criminalii nu recunosc că au trecut nici pe la un kilometru de locul asasinatului. Şi, într-adevăr, s-a constat că victima fusese lovită de un TIR şi apoi târâtă în curtea bisericii, pentru că loviturile cauzatoare de moarte erau doar pe o parte a corpului. Iar bătăuşul nu se uită unde dă, nu îşi alege locul…

CATEGORIA "GINDIRE CU PREMEDITARE"

CATEGORIA "GINDIRE CU PREMEDITARE"

Corneliu Turianu (senator PNTCD): "Aceasta asa-zisa lege a presei avea 3 capitole, continind 8 articole. Capitolul I din care rezulta ca partidul are dreptate, capitolul II din care rezulta ca partidul are intotdeauna dreptate, si capitolul III de unde rezulta ca atunci cind partidul n-are dreptate, se aplica capitolele I si II. Asta era legea presei din '74."

O carieră exemplară

„Fiu al unui cunoscut şi preţuit magistrat din Slatina, Corneliu Turianu, născut la 20 august 1940, a urmat tradiţia familiei alegând aceeaşi cale spinoasă şi deloc confortabilă a Adevărului şi Justiţiei. Absolvent al Facultăţii de drept din Bucureşti, promoţia 1966, doctor în drept din 1985. În cei peste 30 de ani de magistratură a urcat toate treptele ierarhice judecătoreşti, până la Curtea Supremă de Justiţie. În iunie 1990, după judecarea contestaţiilor vizând candidatura lui Ion Iliescu la preşedinţia României, a fost înlăturat fără explicaţii din instanţa supremă. Aceeaşi soartă a avut-o ca preşedinte al Tribunalului Capitalei, după respingerea, în 1992, a candidaturii lui Ion Iliescu ca senator „independent” pe listele PDSR. Deşi „cazul Turianu” a stat în atenţia raportorilor Consiliului Europei, prea marea sa verticalitate l-a costat în final inamovibilitatea, fiind astfel obligat să părăsească justiţia, la capătul unei cariere exemplare. Acesta este motivul pentru care Corneliu Turianu a ales calea Parlamentului, propunându-şi să devină un senator pentru reforma justiţiei. Experienţa sa de practician, de doctor în drept şi autor a 12 cărţi de specialitate şi de nenumărate studii constituie strălucita carte de vizită a viitorului om politic”.

Alianţa Civică, Corneliu Turianu – un senator pentru reforma justiţiei, Bucureşti, 1996

Lista lucrărilor publicate

A.    CĂRŢI 

a)      Ca autor

1.	CORNELIU TURIANU	Infracţiuni contra demnităţii persoanei Editura „ŞTIINŢIFICĂ”, Bucureşti, 1974 (172 p.)
2.	CORNELIU TURIANU	Reeducarea prin muncă Editura „ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ”, Bucureşti, 1984  (192 p.)
3.	CORNELIU TURIANU	Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei rutiere Editura „ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ”, Bucureşti, 1986  (214 p.)
4.	CORNELIU TURIANU	Răspunderea juridică pentru faptele comise de minori Editurile „Continent XXI” şi „Universul”, Bucureşti, 1995, (260 p.)
5.	CORNELIU TURIANU	Insulta şi calomnia prin presă Editura „ALL-BECK”, Bucureşti, 2000 (205 p.)
6.	CORNELIU TURIANU	Infracţiunile rutiere Editura „ALL-BECK”, Bucureşti, 2000 (238 p.)
7.	CORNELIU TURIANU	Legislaţie rutieră, (comentată şi adnotată) Editura „All-Beck”, Bucureşti, 2001(372 p.)
8.	CORNELIU TURIANU	Drepturile omului Editura “Universitară”, Bucureşti, 2007 (142 p.)

           
b)      În colaborare

1.	CORNELIU TURIANU CRISTIANA TURIANU	Legislaţia  rutieră  comentată şi  adnotată Editura „ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ”,  Bucureşti, 1988  (400 p.)
2.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Elemente de drept comercial Editura „ŞANSA” , Bucureşti, 1993  (318 p.) Elemente de drept comercial,  ediţie revăzută şi adăugită Editura „PRESS-MIHAELA” S.R.L., Bucureşti, 1996, (364 p.)
3.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Garanţiile de executare ale obligaţiilor comerciale Editura „Scripta”, Bucureşti, 1994 (158 p.)
4.	VASILE PAPADOPOL CORNELIU TURIANU	Apelul penal Editura „Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1994 (293 p.)
5.	DORU  PAVEL CORNELIU TURIANU	Calomnia prin presă Editura „Şansa”  Bucureşti, 1996 (270 p.)
6.	VASILE   PĂTULEA CORNELIU  TURIANU	Persoane juridice fără scop patrimonial, partide politice, asociaţii şi  fundaţii Editura “Continent XXI”, Bucureşti, 2000 (112 p.)
7.	VASILE   PĂTULEA CORNELIU  TURIANU	Dreptul de proprietate. Patrimoniul, vol. I Editura „ROSETTI”,  Bucureşti, 2004 (238 p.)
8.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate publică, dreptul de proprietate privată, apărarea dreptului de proprietate privată, publicitatea imobiliară,  vol. II Editura „ROSETTI”, Bucureşti, 2005 (291 p.)
9.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate. Uzufructul, uzul, abitaţia, servituţile şi superficia, vol. III Editura „ROSETTI”, Bucureşti, 2005 (238 p.)
10.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, vol. I Editura „WOLTERS KLUWER”, România, 2008 (437 p)
11.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, vol. II Editura „WOLTERS KLUWER”, România, 2008 (358 p)
12.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, vol. III Editura „WOLTERS KLUWER”, România, 2008 (253 p)

B.     CURSURI UNIVERSITARE

a)      Ca autor

1.		CORNELIU TURIANU	Probleme speciale de drept civil,  ediţia I Editura Fundaţiei “ROMÂNIA DE MÂINE”, Bucureşti, 1999  (319 p.) Probleme speciale de drept civil, ediţia a II-a Editura Fundaţiei “ROMÂNIA DE MÂINE”, Bucureşti, 2000 (318 p.)
2.	CORNELIU TURIANU		Curs de drept civil. Contracte speciale Editura Fundaţiei „ROMÂNIA DE MÂINE”, Bucureşti, 2000  (188 p.) Curs de drept civil. Contracte speciale, ediţia a II-a Editura Fundaţiei “ROMÂNIA DE MÂINE”, Bucureşti, 2001  (288 p.)
3.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Contracte speciale Editura “Universitară”, Bucureşti, 2001 (287 p.) Curs de drept civil. Contracte speciale, ediţia a II-a Editura “Universitară”, Bucureşti, 2002 (352 p.) Curs de drept civil. Contracte speciale, ediţia a III-a Editura “Universitară”, Bucureşti, 2004 (336 p.)
4.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Contracte speciale. Curs selectiv  şi  teste  grilă Editura “Universitară”, Bucureşti, 2007 (527 p.)
			Curs de drept civil. Contracte speciale. Curs selectiv  şi  teste  grilă Editura “Universitară”, Bucureşti, 2010 (540 p.)
5.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Contracte speciale Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2008 (533 p.) Curs de drept civil. Contracte speciale Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2010 (527 p.)
6.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Contracte speciale Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2012 (404 p.)
7.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Dreptul de moştenire Editura Fundaţiei „ROMÂNIA DE MÂINE”, Bucureşti, 2000 (179 p.)
8.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Dreptul la moştenire Editura „Universitară”, Bucureşti, 2002 (317 p.) Curs de drept civil. Dreptul la moştenire Editura „Universitară”, Bucureşti, 2003 (317 p.)
9.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Dreptul de moştenire. Curs selectiv şi teste grilă Editura „Universitară”, Bucureşti, 2007 (430 p.) Curs de drept civil. Dreptul de moştenire, ediţie revizuită şi adăugită Editura „Universitară”, Bucureşti, 2009 (456 p.)
10.		CORNELIU TURIANU	Drept civil. Anul I Editura „IT Grup”, Bucureşti, 2001 (192 p.)
11.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Partea generală Editura “Universitară”, Bucureşti, 2001 (330  p.)
			Curs de drept civil. Partea generală, ediţia a II-a Editura “Universitară”, Bucureşti, 2002 (330 p.)
			Curs de drept civil. Partea generală, ediţia a III-a Editura “Universitară”, Bucureşti, 2003 (330 p.)
			Curs de drept civil. Partea generală, ediţia a IV-a Editura “Universitară”, Bucureşti, 2004 (360 p.)
12.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Partea generală. Introducere în dreptul civil Editura „PINGUIN  BOOK”, Bucureşti, 2006 (198 p.)
13.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Partea generală. Introducere în dreptul civil. Curs selectiv şi teste grilă Editura “Universitară”, Bucureşti, 2006 (239 p.)
			Curs de drept civil. Partea generală. Introducere în dreptul civil. Curs selectiv şi teste grilă, ediţia a II-a Editura “Universitară”, Bucureşti, 2007 (234 p.)
			Curs de drept civil. Partea generală. Introducere în dreptul civil. Curs selectiv şi teste grilă, Editura “Universitară”, Bucureşti, 2010 (240 p.)
14.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Introducere în dreptul civil. Editura “Universitară”, Bucureşti, 2008 (359 p.) Curs de drept civil. Introducere în dreptul civil, ediţie revizuită şi adăugită Editura “Universitară”, Bucureşti, 2009 (359 p.) Curs de drept civil. Introducere în dreptul civil, Editura “Universitară”, Bucureşti, 2010 (373 p.)
15		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Introducere în dreptul civil, Editura “Universitară”, Bucureşti, 2012 (344)
16.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Persoanele. Curs selectiv şi teste grilă. Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2007 (210 p.)
			Curs de drept civil. Persoanele. Curs selectiv şi teste grilă. Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2008 (231 p.) Curs de drept civil. Persoanele, ediţie revizuită şi adăugită Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2009 (261 p.)
17.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Partea specială. Curs selectiv şi teste grilă. Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2007 (240 p.)
18.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. Curs selectiv şi teste grilă Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2007 (455 p.)
19.		CORNELIU TURIANU	Instituţii de drept civil. Curs selectiv pentru examenul de licenţă 2004-2005 Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2004 (274 p.)
			Instituţii de drept civil. Curs selectiv pentru examenul de licenţă 2005-2006 Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2005 (323 p.)
			Instituţii de drept civil. Curs selectiv pentru examenul de licenţă 2007-2008 Editura “UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2006 (323 p.)
20.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Drepturile reale. Curs selectiv şi teste grilă Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti 2008 (240 p.)
21.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Drepturile reale Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2009 (266 p.)
22.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor. Curs selectiv şi teste grilă Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2008 (262 p.)
			Curs de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor. Curs selectiv şi teste grilă, ediţia a II-a Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2008 (308 p.) Curs de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ediţie revizuită şi adăugită Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2009 (340 p.)
23.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ediţie revizuită şi adăugită Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2009 (340 p.)
24.		CORNELIU TURIANU	Curs de drept comercial. Curs selectiv şi teste grilă, Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2007 (309 p.)

b)     În colaborare

1.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Curs rezumat de drept al afacerilor Editura „Scripta”, Bucureşti, 1994 (317 p.)
2.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Curs de drept comercial român Editura „All-Beck”, Bucureşti, 1999 (167 p.) Curs de drept comercial român, ediţia a II-a Editura „All-Beck”, Bucureşti, 2000 (171 p.)
3.	OVIDIU UNGUREANU ALEXANDRU BACACI CORNELIU TURIANU CĂLINA JUGASTRU	Principii şi instituţii de drept civil. Curs  selectiv pentru licenţă  2002-2003 Editura „Rosetti”, Bucureşti, 2002 (368 p.)
4.	CORNELIU TURIANU GHEORGHE STANCU	Curs de drept civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2006 (288 p.)
5.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Curs de drept al afacerilor. Curs selectiv şi teste grilă Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2007 (309 p.)
6.	CORNELIU TURIANU ALEXANDRU ŢICLEA	Drept civil. Curs selectiv pentru pregîtirea examenului de licenţă, Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2010 (560 p.)

  

C. CĂRŢI DE PRACTICĂ JUDICIARĂ

            a)   Ca autor

1.	CORNELIU TURIANU	Contracte speciale. Practică juridică adnotată Editura Fundaţiei „ROMÂNIA DE  MÂINE”, Bucureşti, 1999 (296 p.)
2.	CORNELIU TURIANU	Contracte civile speciale. Practică judiciară adnotată Editura „All-Beck”, Bucureşti, 2000 (354 p.)
3.	CORNELIU TURIANU	Contracte civile speciale. Practică judiciară adnotată Editura “Universitară”, Bucureşti, 2002 (334 p.)
4.	CORNELIU TURIANU	Contracte civile speciale. Practică judiciară adnotată  Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2003 (431 p.)
5.	CORNELIU TURIANU	Contracte civile speciale. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura “pinguin book”, Bucureşti, 2004 (528 p.)
6.	CORNELIU TURIANU	Contracte civile speciale. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2005 (527 p.)
7.	CORNELIU TURIANU	Contracte civile speciale. Culegere de practică judiciară Editura „C.H. BECK”, Bucureşti, 2007 (430 p.) Contracte civile speciale. Culegere de practică judiciară., ediţia a II-a Editura „C.H. BECK”, Bucureşti, 2008 (432 p.)
8.	CORNELIU TURIANU	Drept civil. Partea generală. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura “Universitară”, Bucureşti, 2002 (246 p.)
9.	CORNELIU TURIANU	Drept civil. Partea generală. Practică judiciară comentată şi Adnotată Editura “Universitară”, Bucureşti, 2003 (287 p.)
10.	CORNELIU TURIANU	Drept civil. Partea generală. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura „PINGUIN  BOOK”, Bucureşti, 2004 (311 p.)
11.	CORNELIU TURIANU	Drept civil. Partea generală. Persoanele. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura „UNIVERSITARĂ”, Bucureşti, 2005 (302 p.)
12.	CORNELIU TURIANU	Drept civil. Partea generală. Persoanele. Culegere de practică judiciară Editura „C.H. BECK”, Bucureşti, 2007 (220 p.)
13.	CORNELIU TURIANU	Moştenirea şi împărţirea ei. Practică judiciară adnotată Editura  Fundaţiei “România de Mâine”, Bucureşti, 2001 (284 p.)
14.	CORNELIU TURIANU	Moştenirea şi împărţirea ei. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura „PINGUIN BOOK”, Bucureşti, 2004 (384 p.)
15.	CORNELIU TURIANU	Succesiunea şi partajul succesoral. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura “Universitară”, Bucureşti, 2005 (368 p.)
16.	CORNELIU TURIANU	Succesiunile şi partajul succesoral. Culegere de practică judiciară Editura „C.H. BECK”, Bucureşti, 2007 (328 p.)
		Succesiunile şi partajul succesoral. Culegere de practică judiciară, ediţia a II-a Editura „C.H. BECK”, Bucureşti, 2008 (336 p.)
17.	CORNELIU TURIANU	Dreptul familiei. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura „PINGUIN  BOOK”, Bucureşti, 2004 (488 p.)
18.	CORNELIU TURIANU	Dreptul familiei. Culegere de practică judiciară Editura „C.H. BECK”, Bucureşti, 2007 (402 p.)
19.	CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Practică judiciară comentată şi adnotată Editura „PINGUIN  BOOK”, Bucureşti, 2005 (294 p.)
20.	CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Culegere de practică judiciară. Editura „C.H.BECK”, Bucureşti, 2007 (312 p.)
21.	CORNELIU TURIANU	Obligaţiile  civile. Culegere de practică judiciară. Editura „C.H.BECK”, Bucureşti, 2007 (253 p.) Obligaţiile  civile. Culegere de practică judiciară, ediţia aII-a Editura „C.H.BECK”, Bucureşti, 2008 (259 p.)
22.	CORNELIU TURIANU	Răspunderea civilă delictuală. Practică j-udiciară comentată şi adnotată, Editura „PINGUIN  BOOK”, Bucureşti, 2005 (222 p.)
23.	CORNELIU TURIANU	Răspunderea civilă delictuală. Răspunderea civilă pentru daune morale Editura „WOLTERS KLUWER”,  Bucureşti, 2009 (237 p.)
24.	CORNELIU TURIANU	Procedură civilă. Culegere de practică judiciară Editura „C.H.BECK”, Bucureşti, 2008 (320 p.)
25.	CORNELIU TURIANU	Repertoriu de practică judiciară civilă. Vol. I. Drept civil. Partea generală, Editura „C.H.BECK”, Bucureşti, 2011 (274 p.)

b)   În colaborare

1.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Instituţii de drept economic şi comercial. Practică jurisdicţională  Editurile  „Continent  XXI”  şi  „Universul”, Bucureşti, 1994  (582 p.)
2.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Drept economic şi comercial. Instituţii şi practică jurisdicţională  Editura  „Continent XXI” , Bucureşti, 1996 (646 p.)
3.	VASILE PĂTULEA CORNELIU TURIANU	Drept comercial. Practică judiciară adnotată   Editura  „All-Beck”,  Bucureşti, 1999 (605 p.) Drept comercial. Practică judiciară adnotată, ediţia a II-a   Editura  „All-Beck”,  Bucureşti, 2000 (605 p.)
4	CORNELIU TURIANU VASILE PĂTULEA	Dreptul afacerilor. Culegere de practică judiciară Editura „C.H.BECK”, Bucureşti, 2007 (344 p.)
5.	CRISTIANA TURIANU CORNELIU TURIANU	Contracte speciale. Practică juridică adnotată Editura „Continent XXI” Bucureşti, 1998 (352 p.)
6.	CRISTIANA TURIANU CORNELIU TURIANU	Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Practică judiciară adnotată Editura „All-Beck”, Bucureşti, 1998 (275 p.)
7.	CRISTIANA TURIANU CORNELIU TURIANU	Moştenirea şi împărţeala ei. Practică judiciară adnotată Editura „Şansa”, Bucureşti, 1998 (347 p.)
8.	CRISTIANA TURIANU CORNELIU TURIANU	Dreptul familiei. Practică judiciară adnotată Editura “PRESS MIHAELA” S.R.L., Bucureşti, 1999 (527 p.)
9.	CORNELIU TURIANU VASILE PĂTULEA	Drept comercial. Culegere de practică judiciară Editura „C.H.BECK”, Bucureşti, 2008 (699 p.)

D.  DIN SOLUŢIILE ORGANELOR JURISDICŢIONALE

ALE UNIUNII EUROPENE

1.	CORNELIU TURIANU	Dreptul deţinuţilor la corespondenţă cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Obligaţiile statului în această privinţă (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 3 iulie 2003) „DREPTUL”,   nr. 8/2005, p. 201-209
2.	CORNELIU TURIANU	Rele tratamente.  Conţinut. Poliţişti de la serviciul de circulaţie. Condiţii de îndeplinire a anchetei interne. Condiţii de realizare a cercetării judecătoreşti efectuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 5 octombrie 2004) „DREPTUL”,   nr. 9/2005, p. 259-264
3.	I. CORNELIU TURIANU II. IOAN DOLTU	Infracţiuni contra demnităţii. Calomnia prin presă. Condiţii de reţinere. Pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor părinteşti. Cale de atac. Încălcarea dreptului la libera exprimare (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 28 sept. 2004 în cauză Sabou şi Pârcălab împotriva României) „DREPTUL”,   nr. 10/2005, p. 199-218
4.	CORNELIU TURIANU	Dreptul la un proces echitabil. Principiul securităţii raporturilor juridice. Posibilitatea anulării repetate a unor hotărâri definitive (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 22.12.2004, în cauza Androne contra României) „DREPTUL”,   nr. 1/2006, p. 269-276
5.	CORNELIU TURIANU	Două hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate în cursul anului 2005, privitoare la respectarea bunurilor „DREPTUL”,   nr. 6/2006, p. 231-235
6.	CORNELIU TURIANU	Criteriile de stabilire a sancţiunilor aplicabile în cazul practicilor anticoncurenţiale reflectate în practica jurisdicţionalî comunitară „DREPTUL”, nr. 7/2008, p. 301-305
7.	CORNELIU TURIANU	Criterii de determinare a „caracterului descurajator” al sancţiunilor aplicabile în cazul practicilor anticoncurenţiale. Soluţii din practica judiciară a instanţelor comunitare „DREPTUL nr. 8/2008, p. 256-261”
8.	CORNELIU TURIANU	Grupaj de jurisprudenţă a instanţelor judecătoreşti comunitare în ceea ce priveşte aplicarea principiului egalităţii de tratament, în cazul încălcării regulilor concurenţei „DREPTUL” nr. 9/2008, p. 266-268
9.	CORNELIU TURIANU	Sinteză de practică judiciară a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene în materia ajutoarelor de stat. Recurs în anulare împotriva deciziilor Comisiei Europene. Condiţii de admisibilitate „DREPTUL nr. 1/2009, p. 254-258”

E. STUDII ŞI ARTICOLE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

           a)   Studii, discuţii, comentarii

  

1.		CORNELIU TURIANU	Puterea lucrului judecat a hotărârilor privind controlul provenienţei bunurilor persoanelor fizice „Revista  română  de  drept” nr. 9/1973, p. 57-60
2.		MARCU MANASE (I) CORNELIU TURIANU (II)	Participarea tuturor coschimbaşilor în procesele îndreptate împotriva locatarului care refuză să consimtă la schimbul de locuinţe „Revista  română  de  drept” nr. 7/1973, p. 93-98
3.		LUCIAN MIHAI (I) CORNELIU TURIANU (II)	Unele aspecte referitoare la principiul autorităţii de lucru judecat în materia dreptului familiei „Revista  română  de  drept” nr.  9/1981, p. 20-24
4.		CORNELIU TURIANU	Părăsirea fără drept a locului  accidentului „Studii  şi  cercetări  juridice”  nr. 3/1984,            p. 250-258
5.		CORNELIU TURIANU VALERIU STOICA	Partajul bunurilor care formează obiect de executare silită sau asupra cărora au fost luate măsuri asiguratorii  „Revista  română  de  drept” nr. 3/1985, p. 22-29
6.		MIHAI PETROVICI, GEZA-LACZKO DAVID (I) GHEORGHIŢĂ MATEUŢ(II) CORNELIU TURIANU (III)	Unele consideraţii în legătură cu structura infracţiunii  prevăzută de art. 178 alin. 3 din Codul penal „Revista română de drept” nr. 6/1986, p. 47-51
7.		CORNELIU TURIANU	Conducerea unui autovehicul de către o persoană în stare de ebrietate sau cu o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală „Studii  şi  cercetări  juridice”  nr. 3/1986, p. 254-282
8.		CORNELIU TURIANU	Garanţiile procesuale în cauzele penale privind pe minori  „Revista   română   de   drept”  nr. 11/1988, p. 27-38
9.		CORNELIU TURIANU AUREL CRISTIAN	Expertiza tehnică referitoare la evaluarea construcţi-ilor în cauzele privind controlul provenienţei bunurilor în temeiul Legii nr. 18/1968 „REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT” nr. 1/1988, p. 10-18
10.		CORNELIU TURIANU AUREL CRISTIAN	Stabilirea valorii suplimentare în cazul contractelor I.C.V.L. „REVISTA ECONOMICĂ” nr. 11/1988, p. 2-3.
11.		CORNELIU TURIANU	Obligaţia plăţii anticipate a taxelor de timbru, în litigiile dintre unităţile socialiste „Revista română de drept” nr. 7/1989, p. 25-30
12.		GHEORGHE BELEIU CORNELIU TURIANU	Încheierea contractului economic prin efectul hotărârii de rezolvare a neînţelegerilor precontractuale (I) „Curier  economic - legislativ”   nr. 40 din        6 octombrie 1989, p. 1-3
13.		GHEORGHE BELEIU CORNELIU TURIANU	Încheierea contractului economic prin efectul hotărârii de rezolvare a neînţelegerilor precontractuale (II)  „Curier economic - legislativ” nr. 42 din 20 octombrie 1989, p. 1-3
14.		GHEORGHE BELEIU CORNELIU TURIANU	Încheierea contractului economic prin efectul hotărârii de rezolvare a neînţelegerilor precontractuale (III) „Curier economic - legislativ” nr. 43 din 27 octombrie 1989, p. 12-13
15.		VALERIU STOICA CORNELIU TURIANU	Obligaţia de garanţie contra viciilor bunurilor vândute de persoanele fizice, cu privire specială asupra autovehiculelor  „Revista română de drept” nr. 9-12/1989, p. 6-18
16.	VALERIU STOICA CORNELIU TURIANU		Autovehiculul  în cadrul comunităţii de bunuri a soţilor „Revista română de drept” nr. 4/1989, p. 41-57
17.	CORNELIU TURIANU (I)  VALENTIN PRISĂCARU(II)		Legitimarea procesuală în cazul unităţilor care nu sunt părţi în contractele economice „DREPTUL”  nr. 3/1990, p. 20-26
18.	CORNELIU TURIANU		Discuţii în legătură cu infracţiunea de tăiere ilegală a bovinelor şi cabalinelor  „DREPTUL”  nr. 5/1990, p. 36-44
19.	CORNELIU TURIANU		Implicaţii de ordin procesual ale prevederilor Decretului-lege nr. 5/ 1989 „Dreptul” nr. 1/1991, p. 28-30
20.	EUGEN CALOMFIRESCU(I) CORNELIU TURIANU(II)		Încadrarea juridică a faptei de instalare clandestină a unui post telefonic „DREPTUL” nr. 2-3/1991, p. 35-38
21.	MIHAI PETROVICI (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Discuţii despre natura juridică şi structura infracţiunii prevăzute de art. 178 alin. 3 din Codul penal  „DREPTUL” nr. 4-5/1991, p. 55-70
22.	CORNELIU TURIANU		Discuţii cu privire la caracterul Decretului-Lege nr. 5/1989 şi unele consecinţe de ordin practic în ceea ce priveşte aplicarea legii penale în timp  „DREPTUL” nr. 7-8/1991, p. 112-115
23.	CORNELIU TURIANU		Note de lectură în legătură cu lucrarea „Genocidul”, (autor dr. Gh. Diaconescu)  „DREPTUL” nr. 7-8/1991, p. 132-138
24.	CORNELIU TURIANU		Încadrarea juridică a faptei celui care pretinzându-se ofiţer de poliţie şi folosind în acest scop o legitimaţie falsificată determină o persoană să-i dea unele bunuri şi o sumă de bani  „DREPTUL” nr. 2/1992, p. 49-56
25.	CORNELIU TURIANU		Calculul pedepsei ce se execută prin muncă fără privare de libertate în ipoteza în care condamnatul s-a aflat în concediu medical „DREPTUL” nr. 5/1992, p. 69-71
26.	CORNELIU TURIANU		Obligaţia părţilor de a-şi întreţine copilul devenit major şi aflat în continuare la studii  „DREPTUL” nr. 7/1992, p. 52-56
27.	MIOARA-KETTY GUIU CORNELIU TURIANU		Discuţii în legătură cu menţinerea în vigoare a dispoziţiilor legii penale referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc  „DREPTUL” nr. 8/1992, p. 42-50
28.	CORNELIU TURIANU		Cu privire la dreptul unui soţ de a solicita în anumite situaţii evacuarea celuilalt soţ din locuinţa comună „DREPTUL” nr. 3/1993, p. 42-45
29.	CORNELIU TURIANU		Răspunderea civilă pentru daune morale  „DREPTUL” nr. 4/1993, p. 11-27
30.	CORNELIU TURIANU		Stabilirea despăgubirilor civile în condiţiile influenţelor proceselor inflaţioniste „DREPTUL” nr. 11/1997, p. 35-36
31.	CORNELIU TURIANU		Imunitatea parlamentară  „DREPTUL” nr. 6/1999, p. 22-25
32.	CORNELIU TURIANU		Infracţiunile contra demnităţii şi presa  „DREPTUL” nr. 1/2000, p. 104-109
33.	CORNELIU TURIANU		Contribuţii jurisprudenţiale la clarificarea conţinutului prevederilor art. 6  paragraful 1, fraza 1, din Convenţia pentru apărarea  drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale  referitoare la cerinţa soluţionării litigiilor, „într-un termen rezonabil”  „DREPTUL” nr. 9/2000, p.  158-160
34.	COSTEL NICULEANU (I) HORIA DIACONESCU (II) CORNELIU TURIANU (III)		Posibilitatea comiterii infracţiunii de favorizare a infractorului de  către  persoana  vătămată prin infracţiune „Dreptul” nr. 5/2001, p. 173-190
35.	CORNELIU TURIANU		Discuţie în legătură cu eventuala modificare a reglementării imunităţii parlamentare şi a şefului statului „Dreptul” nr. 7/2001, p. 26- 32
36.	COSTEL NICULEANU (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Discuţie privind condiţiile de reţinere a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de   infracţiuni „Dreptul”   nr. 10/2001,  p.  93-104
37.	LIVIU ANCHIDIN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Discuţii în legătură cu infracţiunea de furt săvârşită între soţi „Dreptul” nr. 11/2001, p.  103-110
38.	IOANA VĂDUVA (I) CORNELIU TURIANU (II)		Aplicabilitatea prevederilor art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990 – efectuarea de acte sau fapte de comerţ cu bunuri a căror provenienţă nu poate fi dovedită persoanelor care nu au calitatea de comerciant „Dreptul” nr. 11/2001, p.  145-149
39.	ADRIAN-ŞTEFAN TULBURE(I)  CORNELIU TURIANU (II)		Din nou despre calitatea procesuală a societăţii de asigurare în procesul penal                                                                 „Dreptul” nr. 12/2001, p.  135-140
40.	DORIN CIUNCAN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Discuţii în legătură cu condiţiile  în care procurorul competent  poate   autoriza   o   înregistrare audio-video                                                                 „Dreptul” nr. 1/2002, p.  148-153
41.	CORNELIU TURIANU CONSTANTINE MANZINI		Telececul „Tribuna economică”, nr.  9/2002,  p.  56-57
42.	CORNELIU TURIANU CONSTANTINE MANZINI		Implicaţiile   introducerii  monedei “euro” asupra executării obligaţiilor scadente „Tribuna   economică”  nr. 10/2002,   p. 59-60
43.	CORNELIU TURIANU CONSTANTINE MANZINI		Dobânda în reglementarea şi practica judiciară a statului New York, SUA „Tribuna   economică”   nr.  13/2002, p.  53-54
44.	CORNELIU TURIANU		Reflecţii în legătură cu diferenţierea  dintre forma “excesului nejustificat” şi “excesului scuzabil” în cazul legitimei apărări „Dreptul” nr. 4/2002, p.  161-166
45.	CORNELIU TURIANU		Discuţie în legătură cu admisibilitatea unei noi cereri de amânare a executării pedepsei pe acelaşi motiv al consecinţelor grave pentru familia condamnatului „Dreptul” nr. 4/2002, p.  183-186.
46.	CORNELIU TURIANU		Discuţie în legătură cu neconstituţionalitatea art. 140/1  alin. 6 teza III din   Codul   de   procedură   penală „Dreptul” nr. 5/2002, p.  136-140
47.	CORNELIU TURIANU		Limitele sesizării, prin rechizitoriu, a instanţei de judecată „Dreptul” nr. 6/2002, p.  160-164
48.	BETINO DIAMANT (I)  VASILE LUNCEAN; CORNELIU TURIANU (II)		Probleme de ordin procesual pe care  le ridică prevederile art. 720¹ din Codul de procedură civilă referitoare la soluţionarea litigiilor în materie comercială „Dreptul” nr. 8/2002, p.  126-134
49.	GIGEL POTRIVITU (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Amenzile judiciare în procesul penal „Dreptul” nr. 9/2002, p.  147-160
50.	CORNELIU TURIANU CONSTANTINE MANZINI		Riscul pieirii lucrului în contractul de vânzare în dreptul statului New York, SUA „Tribuna economică” nr. 21/2002,   p.  51-59
51.	CORNELIU TURIANU CONSTANTINE MANZINI		Recunoaşterea în New York a hotărârilor judecătoreşti străine „Tribuna economică” nr. 37/2002, p.  61-63
52.	COSTEL NICULEANU(I) CORNELIU TURIANU(II)		Posibilitatea reţinerii circumstanţei agravante generale reglementată de art. 75  lit. b, în cazul infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 75 lit. c  din Codul penal „Dreptul”  nr. 11/2002, p.  132-137
53.	GIGEL POTRIVITU (I) CORNELIU TURIANU (ii)		Discuţii în legătură cu competenţa instanţei de judecată de a soluţiona plângerea împotriva ordonanţei de arestare preventivă, atunci când, ulterior emiterii ordonanţei, organul de urmărire penală schimbă încadrarea juridică a faptei „Dreptul”  nr. 11/2002, p.  220-226
54.	AURICA GRIGORESCU(I) CORNELIU TURIANU (II)		Discuţii în legătură cu competenţa materială a instanţei de judecată privind infracţiunea de trafic de droguri „Dreptul”  nr. 12/2002, p.  156-162
55.	marius vasile (I) CORNELIU TURIANU (II)		Discuţii privind competenţa procurorului de a lua măsura de siguranţă de interzicere a unei funcţii sau profesii „Dreptul”  nr. 12/2002, p.  166-172
56.	pavel boscaneanu (I) liviu herghelegiu CORNELIU TURIANU (II)		Modul de calcul al termenului de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor rămase în stare de tentativă „Dreptul”  nr. 1/2003, p.  115-121
57.	gelu moraru (I) corneliu turianu (II)		Încadrarea juridică a faptelor de sustragere de contactori electrici de la sondele petroliere. Înţelesul noţiunii  “componente ale reţelelor electrice” „Dreptul”  nr. 2/2003, p.  167-173
58.	corneliu turianu		Imunitatea în dreptul român „Dreptul”  nr. 2/2003, p.  110-113
59.	BETINIO DIAMANT Elena blîndu (I) corneliu Turianu (II)		Discuţie cu privire la caracterul deciziilor civile ale Curţii Supreme de Justiţie, date în secţiuni unite, ca urmare a introducerii unor recursuri în interesul legii „DREPTUL” nr. 7/2003, p. 89-94
60.	CORNELIU TURIANU		Încadrarea juridică a faptei de a folosi postul telefonic cedat o dată cu vânzarea apartamentului, mai înainte de a se fi făcut formalităţile de schimbare a titularului acestui post telefonic „DREPTUL” nr. 8/2003, p. 143-146
61.	CORNELIU TURIANU		Natura juridică şi efectele instituţiei revocării graţierii condiţionate a unei pedepse pronunţate cu suspendarea condiţionată a executării „DREPTUL” nr. 4/2004, p. 147-154.
62.	LIVIU HERGHELEGIU (i) CORNELIU TURIANU (ii)		Amânarea executării pedepsei. Cereri succesive. Criterii de admitere sau respingere „DREPTUL” nr. 9/2003, p. 214-217
63.	CORNELIU TURIANU		Patrimoniul. Noţiuni introductive (I) „REVISTA CRITICĂ DE DREPT ŞI ISTORIA DREPTULUI” nr. 1/2004, p. 5-14
64.	CORNELIU TURIANU		Analiză a reglementării instituţiei revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei „DREPTUL” nr. 1/2005, p. 211-219
65.	CORNELIU TURIANU		Discuţie cu privire la procedura administrativă de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv care nu pot fi retrocedate în natură „DREPTUL” nr. 12/2005, p. 68-71
66.	CORNELIU TURIANU		Principii fundamentale ale independenţei magistraţilor şi corelarea lor cu garantarea şi aplicarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale „DREPTUL” nr. 4/2006, p. 191-201
67.	CORNELIU TURIANU		Documente adoptate în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, referitoare la principiile privind independenţa magistraţilor „DREPTUL” nr. 5/2006, p. 82-90
68.	CORNELIU TURIANU		Discuţie pe tema constituţionalităţii prevederilor art. 1089 alin. 2 din Codul civil: anatocismul „DREPTUL” nr. 1/2007, p. 134-139
69	CORNELIU TURIANU		Validitatea societăţilor comerciale constituite între soţi „DREPTUL” nr. 1/2008, p. 110-115
70.	CORNELIU TURIANU		Interpretări actualizate referitoare la natura juridică a contractului de împrumut „DREPTUL” nr. 5/2008, p. 84-94
71.	CORNELIU TURIANU		Contractul de cont curent în dreptul societăţilor comerciale „DREPTUL” nr. 6/2008, p. 98-115

b)   Sinteze de practică judiciară

           

1.	CORNELIU TURIANU	Sinteză de practică judiciară în legătură cu definirea unora din noţiunile de bază ale legislaţiei rutiere  „Revista română de drept” nr. 4/1986, p. 41-48
2.	CORNELIU TURIANU LUCIAN MIHAI	Examen teoretic al practicii judiciare cu privire la aplicarea măsurii de siguranţă a confiscării vehiculului care a servit la săvârşirea infracţiunii „Revista  română  de  drept” nr. 5/1987, p. 38-42
3.	CORNELIU TURIANU	Sinteză teoretică şi practică în legătură cu sistemul sancţionator aplicabil minorilor care comit fapte prevăzute de legea penală „Revista română de drept” nr. 11/1987, p. 25-42
4.	CORNELIU TURIANU	Sinteză teoretică şi practică în legătură cu procedura în cauzele cu infractori minori „Revista română de drept” nr. 12/1987, p. 38-50
5.	CORNELIU TURIANU	Sinteză teoretică şi practică referitoare la confiscarea vehiculelor care au fost folosite pentru comiterea infracţiunii  „DREPTUL” nr. 4/1992, p. 59-65
6.	CORNELIU TURIANU	Contribuţii jurisprudenţiale la clarificarea conţinutului Prevederilor art. 6, paragraful 1, fraza 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la cerinţa soluţionării litigiilor „într-un termen rezonabil” „DREPTUL” nr. 9/2000, p. 158-161
7.	CORNELIU TURIANU	Sinteză de practică judiciară în legătură cu acţiunile în revendicare a imobilelor trecute în proprietatea statului după 6 martie 1945 „DREPTUL” nr. 12/2003, p. 168-198
8.	CORNELIU TURIANU	Sinteză de practică judiciară în legătură cu dreptul de proprietate – acţiunea în revendicare „DREPTUL”  nr. 1/2004, p. 231-248
9.	CORNELIU TURIANU	Hotărâri adnotate ale Curţii Supreme de Justiţie, pronunţate în cursul anului 2002, în legătură cu apelul „DREPTUL” nr. 2/2004, p. 202-210
10.	CORNELIU TURIANU	Soluţii adnotate din practica Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă, referitoare la taxa judiciară de timbru „DREPTUL” nr. 3/2004, p. 235-244
11.	CORNELIU TURIANU	Sinteză tematică, teoretică şi de practică judiciară în legătură cu instituţiile procedurale ale îndreptării erorilor materiale, modificării actelor procedurale şi înlăturării omisiunilor în procesul penal „DREPTUL” nr. 5/2004, p. 254-258

c)   Probleme juridice curente

1.	CORNELIU TURIANU	Efectul întreruptiv al prescripţiei achizitive a Legilor nr.  58/1974 şi nr.  59/1974   „DREPTUL” nr. 9/1992, p. 67-68
2.	CORNELIU TURIANU	Înţelesul noţiunii de „motive temeinice” care justifică păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei   „DREPTUL” nr. 9/1992, p.  68-69
3.	CORNELIU TURIANU	Limitele efectelor abrogării Decretului  nr. 223/1974   „DREPTUL” nr. 9/1992, p. 69-70
4.	CORNELIU TURIANU	Măsurile educative aplicabile minorilor infractori „DREPTUL” nr. 9/1992, p. 70-71
5.	CORNELIU TURIANU	Pierderea dreptului locativ prin neuz,   „DREPTUL” nr. 9/1992,  p. 71-72
6.	CORNELIU TURIANU	Situaţia infractorilor minori neîncadraţi în muncă sau neintegraţi în vreo formă de şcolarizare „DREPTUL” nr. 9/1992,  p. 72-73
7.	CORNELIU TURIANU	Aplicarea pedepsei în cazul săvârşirii unor infracţiuni concurente după liberarea condiţionată „DREPTUL” nr. 10/1992,  p.  80-82
8.	CORNELIU TURIANU	Despre posibilitatea evacuării din domiciliul comun a soţului, în caz de violenţă exercitată asupra soţiei „DREPTUL” nr. 10/1992, p. 82-84
9.	CORNELIU TURIANU	Dificultăţi în legătură cu determinarea caracterului faptelor de sustragere repetată - unitate naturală de infracţiune şi infracţiune continuată   „Dreptul” nr. 10/1992, p. 82-84
10.	CORNELIU TURIANU	Imposibilitatea morală de a preconstitui un înscris  „DREPTUL” nr. 10/1992,  p. 84-85
11.	CORNELIU TURIANU	Soluţii contradictorii din practica judiciară în procesele de divorţ, când se constată culpa exclusivă a soţului reclamant „DREPTUL” nr. 10/1992,  p. 85-86
12.	MARIA  MORARU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Natura juridică a convenţiei de înstrăinare a unui imobil de către o societate comercială contra acţiuni la o altă societate comercială “Dreptul” nr. 2/1994,  p.  77-78
13.	ION IMBRESCU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Inadvertenţe de ordin legislativ. Legea nr. 27/1974 şi Legea nr. 15/1994 cu privire la domeniul administraţiei publice “Dreptul” nr. 12/1994,  p.  4-43
14.	ANTON TRĂILESCU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Discuţii în legătură cu forţa juridică a adeverinţelor de proprietate „DREPTUL” nr. 8/1993, p. 39-43
15.	FLOREA IOAN CIOBANU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Probleme în legătură cu partajul succesoral în lumina prevederilor art. 12 din Legea nr. 18/1991 „DREPTUL” nr. 9/1993, p. 56-60
16.	IOAN VUŞCAN (I) CORNELIU TURIANU (II)	Unele probleme în legătură cu aplicarea Legii nr. 76/1992 (scadenţa creanţelor, incapacitatea de plată şi timbrarea cererii de chemare în judecată) „DREPTUL” nr. 1/1995, p. 72-74
17.	CONSTANTIN PANAIT (I) GHEORGHE BĂLAN (II) CORNELIU TURIANU (III)	Temeiul juridic al sancţionării nedepunerii bilanţului contabil anual  „DREPTUL” nr. 12/1995, p. 58-60
18.	EMIL TOPA (I) CORNELIU TURIANU (II)	O opinie în legătură cu reglementarea perisabilităţilor „DREPTUL” nr. 12/1995, p. 62-64
19.	MARIA MORARU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Discuţie în legătură cu posibilitatea participării consiliului local la constituirea unei societăţi mixte cu capital român şi străin, aducând ca aport terenul pe care este amplasată construcţia  „DREPTUL” nr. 3/1996, p. 53-55
20.	GIGEL POTRIVITU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Încadrarea juridică a faptei de deţinere fără drept de capse genofix (de împlântat bolţuri) „DREPTUL” nr. 2/1997, p. 98-100
21.	FREDDY GÂRBACI (I) CORNELIU TURIANU (II)	În ce măsură cărţile din biblioteca unei şcoli sunt proprietate publică sau privată   „DREPTUL” nr. 3/1997, p. 90-96
22.	DORIN CIUNCAN (I) CORNELIU TURIANU (II)	Efectul neîndeplinirii obligaţiei de plată a taxei de timbru judiciar în cazul cererilor în vederea declarării recursului în anulare în cauze civile   „DREPTUL” nr. 2/1998, p. 67-71
23.	GIGEL POTRIVITU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Observaţii în legătură cu reglementarea infracţiunilor de concurenţă neloială „DREPTUL” nr. 5/1998, p. 78-82
24.	DORIN CIUNCAN (I) CORNELIU TURIANU (II)	Curgerea termenului de reabilitare în cazul liberării condiţionate dintr-o pedeapsă graţiată condiţionat, aplicată prin hotărârea de condamnare „DREPTUL” nr. 9/1999, p. 114-118
25.	RADU LUPAŞCU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Consecinţa redactării minutei de către o persoană care nu face parte din completul de judecată „DREPTUL” nr. 4/2000, p. 135
26.	TRAIAN DIMA (I) CORNELIU TURIANU (II)	Subiectul activ al formei agravate a infracţiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive prevăzută de art. 280 alin. 2 din Codul penal „DREPTUL” nr. 5/2000, p. 89-92
27.	CHIŢU OLTEAN (I) CORNELIU TURIANU(II)	Discuţie despre neconstituţionalitatea prevederilor legale referitoare la cuantumul majorărilor de întârziere pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare „DREPTUL” nr. 7/2000, p.  128-130
28.	CORNELIU TURIANU	Limitele obligativităţii asistenţei juridice    „Dreptul” nr. 7/2000, p.  131
29.	IONEL MUNTEANU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Discuţie în legătură cu conţinutul infracţiunilor de serviciu  prevăzute  de art. 248 şi 249 din C. pen. „Dreptul” nr. 9/2000, p.  89-94
30.	CORNELIU TURIANU	Limitele avizului ministrului justiţiei pentru trimiterea în judecată a notarilor publici „Dreptul” nr. 11/2000, p.  107-108
31.	MIHAELA VASIESCU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Suportarea cheltuielilor judiciare ocazionate de retribuirea avocaţilor numiţi din oficiu în cazul asistenţei juridice obligatorii „DREPTUL” nr. 11/2000, p. 109-111
32.	CORNELIU TURIANU	Corelaţia – în ceea ce priveşte latura subiectivă – între acţiunea principală şi acţiunea adiacentă, în cazul infracţiunii de tâlhărie   „Dreptul” nr. 12/2000, p.  80-83
33.	SEVER ALICU (I) CRIS DUMITREASA(II) CORNELIU TURIANU(III)	Participaţia penală proprie la infracţiunea de furt, în condiţiile în care unul din subiecţii activi are vreuna din calităţile prevăzute de art. 210 C. pen, „DREPTUL” nr. 1/2001, p. 122-128
34.	CORNELIU TURIANU	Înlocuirea executării pedepsei închisorii pentru militari „DREPTUL” nr. 2/2001, p. 175-177
35.	ŞTEFAN VINŢELER (I) CORNELIU TURIANU (II)	Discuţie privind aplicabilitatea prevederilor art. 81 alin. 3 din Codul penal în cazul tentativei „DREPTUL” nr. 3/2001, p. 122-130
36.	CORNELIU TURIANU	Consideraţii în legătură cu conţinutul noţiunii de “evaziune  fiscală” „Dreptul” nr. 8/2001, p.  129-133
37.	CONSTANTIN SIMA (I) CORNELIU TURIANU (II)	Funcţionarul bancar ca obiect al infracţiunii prevăzute în art. 263 din Codul penal „Dreptul” nr. 8/2001, p.  160-165
38.	BETINIO DIAMANT V. LUNCEANU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Limitele reprezentării judiciare convenţionale – repre-zentarea prin avocat „Dreptul” nr. 9/2001, p.  117-120
39.	CORNELIU TURIANU	Discuţie cu privire la condiţiile în care  poate fi reţinută infracţiunea de abuz de încredere. Diferenţierea faţă de infracţiunea de  furt “Dreptul”, nr. 3/2002, p.  107-109
40.	CORNELIU TURIANU	Interpretarea art. 227 din Codul de procedură penală cu privire la obligaţia persoanelor cu atribuţii de control de a sesiza organele de urmărire penală atunci când constată săvârşirea de infracţiuni “Dreptul” nr. 2/2002, p.  177-178

d)     Practica jurisdicţională rezumată şi comentată

1.	CORNELIU TURIANU (I)  DUMITRU FLORESCU (II)		Divorţ. Retragerea acţiunii. Inadmisibilitatea revenirii (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a V-a civilă, decizia nr. 1096/1971) „Revista română de drept” nr. 8/1972, p. 117-123
2.	ARISTOTEL VERDEŞ (I)  CORNELIU TURIANU (II)  MIHAIL MAYO		Înşelăciune în paguba avutului obştesc. Sustrageri din casetele automate pentru bagaje din gările C.F.R.  (Judecătoria sectorului 8 Bucureşti,  sentinţa  penală  nr. 1528/1972)  „Revista română de drept” nr. 12/1974, p. 59-66
3.	ILIE GH. TURIANU CORNELIU TURIANU		Obligaţie de întreţinere a copiilor. Stabilirea cuantumului pensiei. Condiţii şi elemente de apreciere (Tribunalul judeţean Timiş, decizia civilă nr. 685/1972)  „Revista română de drept” nr. 4/1974, p. 121-127
4.	N. ILIESCU-INOTEŞTI CORNELIU TURIANU		Ocrotirea minorilor. Deficient recuperabil. Regim de semiinternare. Suportarea cheltuielilor (Judecătoria sectorului 8 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 1311/1973) „Revista română de drept” nr. 9/1974, p. 45-48
5.	CORNELIU TURIANU N. ILIESCU-INOTEŞTI		Furt din dormitorul comun. Efracţie. Lipsa plângerii prealabile. Consecinţe  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a II-a penală, decizia nr. 2355/1974) „Revista română de drept” nr. 12/1975, p. 39-44
6.	CORNELIU TURIANU		Regimul armelor şi muniţiilor. Regimul materialelor explozive. Nerespectare. Concurs de infracţiuni (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a II-a penală, decizia nr. 1195/1975)  „Revista română de drept” nr. 4/1976, p. 47-50
7.	PETRE MARICA CORNELIU TURIANU(I) ILIE STOENESCU (II)		Simulaţie. Soluţia ce se pronunţă cu referire la actul aparent şi la cel secret. Casare cu trimitere. Cazuri în care poate interveni concomitent cu modificarea hotărârii (Tribunalul judeţean Ilfov, decizia civilă nr. 724/1975)  „Revista română de drept” nr. 5/1976, p.  51-55
8.	CORNELIU TURIANU PETRE MARICA		Contract de vânzare cu plata în rate. Subdobânditor. Acţiune în justiţie îndreptată împotriva acestuia  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a III-a civilă, decizia nr. 1923/1974)  „Revista română de drept” nr. 9/1976, p. 42-43
9.	PETRE MARICA CORNELIU TURIANU		Act autentic. Pact comisoriu expres. Acţiune pentru valorificarea creanţei  (Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 314/1976) „Revista română de drept” nr. 12/1976, p. 42-44
10.	CORNELIU TURIANU AVRAM FILIPAŞ (I) DORU PAVEL (II)		Calomnie. Mărturie mincinoasă. Afirmaţii făcute de martor într-un proces civil (Judecătoria sectorului 8 Bucureşti, sentinţa penală nr. 511/1976)  „Revista română de drept” nr. 6/1977, p. 50-52
11.	CORNELIU TURIANU		Simulaţie. Probe. Drept de retenţie. Condiţii (Tribunalul Suprem, secţia civilă, decizia nr. 459/1977)  „Revista română de drept” nr. 5/1978, p. 48-53
12.	CORNELIU TURIANU (I) VASILE PAPADOPOL (II)		Furt de folosinţă a unui autovehicul. Avarierea acestuia. Neînceperea urmăririi penale. Acţiune civilă în procesul penal pornit pentru alte infracţiuni  (Judecătoria sectorului 8 Bucureşti, sentinţa penală  nr. 266/1978) „Revista română de drept” nr. 3/1979, p. 46-51
13.	CORNELIU TURIANU		Pedeapsă cu executare prin muncă. Militar în termen. Condiţii de aplicare  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a II-a penală, decizia nr. 227/1979),  „Revista română de drept” nr. 11/1979, p. 58-61
14.	CRISTIANA TURIANU  CORNELIU TURIANU		Contestaţie la executare. Computarea închisorii contra- venţionale din pedeapsa închisorii. Condiţii  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia I penală, decizia nr. 1004/1980) „Revista română de drept” nr. 11/1981, p. 39-41
15.	CRISTIANA TURIANU  CORNELIU TURIANU (I)  NICOLAE IONESCU DORIN CIUNCAN (II)		Liberare condiţionată. Cerinţe legale. Aprecierea pericolului social (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a II-a penală, decizia nr. 361/1980) „Revista română de drept” nr. 3/1981, p. 52-56
16.	CRISTIANA TURIANU  CORNELIU TURIANU		Plângere prealabilă. Neprezentarea părţii vătămate la două termene de judecată consecutive. Lipsa apărătorului ales. Consecinţe (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a II-a penală, decizia nr. 1890/1981)  „Revista română de drept” nr. 10/1982, p. 53-55
17.	CRISTIANA TURIANU  CORNELIU TURIANU (I) VASILE PAPADOPOL (II)		Executarea pedepsei închisorii prin muncă. Arestare preventivă pentru săvârşirea altei infracţiuni. Inexistenţa vreunei cauze de revocare. Competenţă (Tribunalul judeţean Bacău, decizia penală nr. 33/1981)  „Revista română de drept” nr. 7/1982, p. 77-82
18.	CORNELIU TURIANU		Răspunderea civilă delictuală. Accident de circulaţie. Avarierea autoturismului părţii civile. Discuţii între conducătorul auto şi partea civilă în timpul conducerii autovehiculului. Consecinţe cu privire la despăgubiri  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a II-a penală, decizia   nr. 626/1981) „Revista română de drept” nr. 4/1982, p. 52-55
19.	CRISTIANA TURIANU CORNELIU TURIANU		Circulaţie pe drumurile publice. Conducerea unui autovehicul fără permis de conducere. Îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita admisă de lege. Accident care a avut ca urmare moartea unei persoane. Încadrare juridică  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia I penală, decizia  nr. 1581/1981)  „Revista română de drept” nr. 3/1983, p.  52-57
20.	CORNELIU TURIANU  CRISTIANA TURIANU		Poprire. Validare. Prestaţii periodice cu caracter de despăgubiri. Rate nescadente  (Tribunalul  Municipiului  Bucureşti,  Secţia   a IV-a civilă, decizia nr. 898/1983)  „Revista română de drept” nr. 11/1983, p. 48-51
21.	CORNELIU TURIANU  CRISTIANA TURIANU		Mijloace de plată străine. Valută găsită întâmplător. Nerespectarea obligaţiei de predare a acesteia  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a II-a penală, decizia  nr. 1593/1982)  „Revista română de drept” nr. 6/1984, p. 55-59
22.	CORNELIU TURIANU LUCIAN MIHAI		Obligaţie de întreţinere a părinţilor faţă de copii. Cereri distincte succesive. Stabilirea cuantumului pensiei. Rolul activ al instanţei  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 3841/1983)  „Revista română de drept”   nr. 12/1984, p. 54-60
23.	LUCIAN MIHAI CORNELIU TURIANU		Comodat. Antecontract. Înstrăinarea bunului ce formează obiectul antecontractului de comodat. Consecinţe  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a III-a civilă, decizia  nr. 2705/1983)  „Revista română de drept” nr. 5/1985, p. 52-58
24.	CORNELIU TURIANU VALERIU STOICA		Folosinţa locuinţelor. Cote-părţi de întreţinere, folosinţă şi reparaţii. Neplată. Consecinţe. Problema dobânzilor (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 2280/1985) „Revista română de drept” nr. 12/1986, p. 51-57
25.	VALENTIN DONCIU (I)  CORNELIU TURIANU VALERIU STOICA (II)		Circulaţie pe drumurile publice. Intersecţie cu circulaţie nedirijată. Definire. Consecinţe (Tribunalul judeţean Tulcea, decizia penală   nr. 289/1986)  „Revista română de drept” nr. 2/1987, p. 53-58
26.	CORNELIU TURIANU LUCIAN MIHAI		Procedura de brevetare. Avizul instituţiilor ştiinţifice  „Curier economic - legislativ” nr. 28/1988, p. 6-7
27.	CORNELIU TURIANU		Contract de prestaţii servicii portuare. Operarea navelor într-un timp mai redus decât cel prevăzut în contractul de transport. Acordarea primei (despatch) plătită de armatorii străini (Tribunalul Suprem, în compunerea prevăzută de art. 39 alin. 2 şi 3 din Legea de organizare judecătorească, decizia nr. 24/E din 23 mai 1988)  „Revista română de drept” nr. 6/1989, p. 55-58
28.	CORNELIU TURIANU		Despăgubiri civile. Durată. Minor. Omorârea părintelui întreţinător. Necesitatea intentării unei noi acţiuni la împlinirea vârstei majoratului (Curtea Supremă de Justiţie, în compunerea prevăzută de art. 39 alin. 2 şi 3 din Legea pentru organizarea judecătorească, decizia nr.  26/1990)  „DREPTUL” nr. 7/1990, p. 60-62
29.	ALEXANDRU PAICU (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Confiscare specială. Temei juridic. Confiscarea sumei de bani datorată ca despăgubire persoanei vătămate care nu s-a constituit parte civilă. Admisibilitate  (Judecătoria Baia Mare, sentinţa penală nr. 87/1989)  „DREPTUL” nr. 8/1990, p. 69-74
30.	ELISABETA ANTONESCU(I) CORNELIU TURIANU (II)		Minor. Faptă de competenţa comisiei de judecată. Intervenţia unui act de amnistie şi graţiere. Condiţii de aplicabilitate (Procuratura locală Mediaş, rezoluţia  nr. 775/P/1989)  „DREPTUL” nr.  9-12/1990, p. 204-206
31.	CORNELIU TURIANU		Minor.  Măsura educativă a trimiterii într-o şcoală specială de muncă şi reeducare. Inadmisibilitatea liberării condiţionate (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia I penală, decizia nr. 487/1990)  „DREPTUL” nr. 1/1991, p. 64-65
32.	AURICĂ COCAINĂ (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Minor. Infracţiuni concurente. Pedepse aplicate prin hotărâri judecătoreşti distincte. Regim juridic  (Tribunalul judeţean Cluj, decizia penală nr. 414/1989)  „DREPTUL” nr. 2-3/1991, p. 52-56
33.	CORNELIU TURIANU		Mărturie mincinoasă. Cerinţa ca afirmaţia mincinoasă să se refere la împrejurări esenţiale. Aprecierea cu privire la sinceritatea convingerilor martorului  (Tribunalul judeţean Bihor, decizia penală nr. 73/1991)  „DREPTUL” nr. 6/1991, p. 61-63
34.	CORNELIU TURIANU		Pedeapsă. Individualizarea executării. Liberarea con- diţionată. Condamnat aflat în stare de libertate la data soluţionării cererii  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia I penală, decizia nr. 561/1990)  „DREPTUL” nr. 9/1991, p. 80-82
35.	MARIANA COŢOFANĂ (I) (I) CORNELIU TURIANU (II)		Furt calificat. Săvârşirea prin escaladare şi efracţie. Infracţiune complexă. Inadmisibilitatea achitării inculpatului pentru infracţiunea de violare de domiciliu, reţinută prin rechizitoriu, ca fiind concurentă cu infracţiunea de furt calificat (Tribunalul judeţean Buzău, decizia penală nr. 127/1991)  „DREPTUL” nr. 10-11/1991, p. 94-96
36.	CORNELIU TURIANU		Confiscare specială. Condiţii de aplicare. Autoturism folosit pentru transportul porumbului furat (Tribunalul judeţean Bihor, decizia penală nr. 454 din 26 septembrie 1991)  „DREPTUL” nr. 1/1992, p. 92-96
37.	CONSTANTIN BONEA (I) CORNELIU TURIANU (II)		Notariat de stat. Natura juridică a organului şi actelor sale. Refuzul de eliberare a unei încheieri. Cale de contestaţie  (Tribunalul judeţean Brăila, decizia civilă nr. 394 din  13 septembrie 1991)  „DREPTUL” nr. 3/1992, p. 57-60
38.	ALEXANDRU PAICU (I) CORNELIU TURIANU (II)		Infracţiune complexă. Condiţii de existenţă. Tâlhărie întreruptă şi reluarea ulterioară a acţiunii de furt însă fără a se mai comite acte de violenţă. Încadrare juridică  (Judecătoria Baia Mare, sentinţa penală nr. 252 din 11 aprilie 1991)  „DREPTUL” nr. 6/1992, p. 73-77
39.	CORNELIU TURIANU		Strămutarea judecării cauzei penale. Situaţia juridică în cazul dezinvestirii instanţei devenită competentă prin procedura strămutării. Noua sesizare a instanţei  (Tribunalul judeţean Sibiu, decizia penală nr. 7 din 18 martie 1992)  „DREPTUL” nr. 7/1992, p. 64-68
40.	CORNELIU TURIANU		Sesizarea instanţei penale. Sesizare „in rem”. Condiţii de admisibilitate. Faptă pentru care procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale. Nepunerea în discuţie a extinderii procesului penal. Consecinţe  (Tribunalul judeţean Constanţa, decizia penală nr. 431 din 14 mai 1992)  „DREPTUL” nr. 8/1992, p. 67-69
41.	CORNELIU TURIANU		Incompatibilitate. Condiţii de reţinere. Urmărire penală instrumentată de soţul judecătoarei care a făcut parte din completul de judecată (Tribunalul judeţean Sibiu, decizia penală nr. 483/1989) „DREPTUL” nr. 9/1992, p.  59-62
42.	NICOLAE MARIAN (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Antecontract de vânzare-cumpărare a unui imobil.  Efecte  după abrogarea Legii  nr. 58/1974 şi Decretului nr. 144/1958. Aplicarea legii civile în timp.  Validitatea unui contract de vânzare-cumpărare a imobilului în cauză încheiat ulterior în formă autentică (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia a III-a civilă, decizia nr. 1795/1992)  „DREPTUL” nr. 9/1993, p. 61-70
43.	RADU BADIU (I) CORNELIU TURIANU (II)		Folosirea instrumentelor oficiale false. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Conţinutul laturii obiective  (Judecătoria Buzău, sentinţa penală nr. 1005/1992)  „DREPTUL” nr. 1/1994, p. 106-110
44.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN(I)  CORNELIU TURIANU (II)		Cheltuieli de judecată. Condiţii de acordare. Recunoaşterea de către pârât a pretenţiilor reclamantului. Punerea în întârziere. Modalitate. Existenţa unui proces anterior între părţi cu obiect similar  (Tribunalul judeţean Sibiu, decizia civilă nr. 340/1993)  „DREPTUL” nr. 2/1994, p. 81-84
45.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) CORNELIU TURIANU(II)		Incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea judecătorilor. Condiţii. Judecătoare care a mai participat la judecarea cauzei ca avocată  (Tribunalul judeţean Sibiu, decizia civilă nr. 373/1993)  „DREPTUL” nr. 3/1994, p. 107-109
46.	IOAN AUGUSTIN MAN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Societatea comercială cu răspundere limitată. Transformare în societate pe acţiuni. Condiţii de validitate. Situaţia juridică a societăţilor care, prin asociere, au format o societate cu capital mixt român şi străin (Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, decizia nr. 293/1993),  „DREPTUL” nr. 4/1994, p. 82-84
47.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN(I)  CORNELIU TURIANU (II)		Constituţionalitatea legilor. Acte administrative cu caracter jurisdicţional. Hotărârile comisiilor judeţene instituite în baza Legii nr. 18/1991. Neîncălcarea principiului constituţional al liberului acces la justiţie (Curtea Constituţională, decizia nr. 41 din 7 iulie 1993)  „DREPTUL” nr. 10-11/1994, p. 103-105
48.	AUREL  SITARU (I) CORNELIU TURIANU (II)		Succesiune. Partaj. Calitate procesuală. Persoane care au renunţat la succesiune. Terenuri agricole asupra cărora s-a dat posibilitatea moştenitorilor să-şi reconstituie dreptul de proprietate  (Judecătoria Strehaia, sentinţa civilă din 27 decembrie 1993, dosar 1740/1993)  „DREPTUL” nr. 12/1994, p. 52-55
49.	CORNELIU TURIANU		Fond funciar. Teren aferent casei vândute în anul 1965. Teren dat ca lot în folosinţă cumpărătorului construcţiei  (Tribunalul judeţean Botoşani, decizia civilă nr. 665/1993)  „DREPTUL” nr. 2/1995, p. 59-61
50.	MIRCEA PREDA (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Constituţionalitatea legilor. Acţiunea prefectului în contencios administrativ. Termen pentru introducerea acţiunii  (Curtea Constituţională, decizia nr. 137/1994) „DREPTUL” nr. 5/1995, p. 53-57
51.	LIDIA BARAC (I) CORNELIU TURIANU (II)		Circulaţie pe drumurile publice. Conducerea unui vehicul cu număr fals de înmatriculare. Autovehicul cu certificat internaţional de înmatriculare (Curtea de Apel Timişoara, decizia penală nr. 412/1994)  „DREPTUL” nr. 6/1995, p. 77-81
52.	MARIA MORARU (I)  CORNELIU TURIANU (II)		Taxe vamale. Mod de calculare. Prezentarea unei facturi globale nedefalcate pentru utilaje importante. Procedura de urmat în acest caz (Judecătoria Alba Iulia, sentinţa civilă nr. 2709/1994) „DREPTUL” nr. 7/1995, p. 60-63
53.	CORNELIU TURIANU		Contract comercial. Elemente definitorii. Închirierea, de către o regie autonomă, de terenuri pentru amplasarea sondelor. Taxă de timbru (Tribunalul Covasna, decizia civilă nr. 32/1995),  „DREPTUL” nr. 8/1995, p. 84-86
54.	CORNELIU TURIANU		Regimul plăţilor agenţilor economici. Condiţii de aplicabilitate a procedurii instituite prin Legea nr. 76/1992. Constatare a însuşi raportului juridic obligaţional  (Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, decizia nr. 595/1995) „DREPTUL” nr. 2/1996, p. 93-95
55.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN(I)  CORNELIU TURIANU(II)		Divorţ. Soţi cu reşedinţă în străinătate. Instanţă competentă. Admisibilitatea reprezentării lor prin avocaţi  (Tribunalul Sibiu, decizia civilă nr. 448/1995)  „DREPTUL” nr. 3/1996, p. 74-78
56.	CORNELIU TURIANU		Controlul financiar de stat. Limite. Măsuri luate de organul de control. Cale de atac  (Judecătoria Blaj, sentinţa civilă nr. 636/1995) „DREPTUL” nr. 4/1996, p. 103-105
57.	CONSTANTIN BONEA(I) CORNELIU TURIANU (II)		Competenţă materială. Raporturi juridice civile şi raporturi juridice comerciale. Diferenţiere (Curtea de Apel Galaţi, decizia civilă nr. 230/A/1995) „DREPTUL” nr. 5/1996, p. 90-92
58.	LASCU LAURA CODRUŢA  CORNELIU TURIANU		Cheltuieli judiciare. Condiţii de obligare. Minor faţă de care s-a luat o măsură educativă  (Tribunalul Sibiu, decizia penală nr. 2/1996) „DREPTUL” nr. 6/1996, p. 104-107
59.	FREDDY GÂRBACI (I) CORNELIU TURIANU(II)		Furt calificat. Violare de domiciliu. Pătrunderea în timpul nopţii şi prin desfacerea sârmei care asigura poarta de intrare, în curtea victimei. Încadrare juridică  (Judecătoria Roşiorii de Vede, sentinţa penală nr. 338/1995)  „DREPTUL” nr. 1/1997, p. 96-100
60.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Constituţionalitatea legilor. Cerere de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate. Efecte. Încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la ocrotirea dreptului de proprietate sau de moştenire  (Curtea Constituţională, decizia nr. 127 din 23 octombrie 1996)  „DREPTUL” nr. 4/1997, p. 101-107
61.	CORNELIU TURIANU		Arestare preventivă. Durată. Neprelungirea arestării la expirarea termenului de 30 de zile. Efecte  (Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia I penală, decizia nr. 371/R din 17 iulie 1996)  „DREPTUL” nr. 5/1997, p. 84-88
62.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) CORNELIU TURIANU(II)		Încadrare juridică. Indicarea numai a textului referitor la agravantă cu înlăturarea textului conţinând incriminarea de bază. Consecinţe. Calea de rezolvare a acestei situaţii  (Tribunalul Sibiu, decizia penală nr. 345/1996) „DREPTUL” nr. 6/1997, p. 101-104
63.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Probe în civil. Dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma de 250 lei. Constituţionalitatea textului  (Curtea Constituţională, decizia nr. 21 din  4 februarie 1997)  „DREPTUL” nr. 8/1997, p.  111-115
64.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Competenţă materială. Acţiune prin care se solicită plata locaţiei de gestiune. Cerere reconvenţională prin care se invocă intervenirea rezilierii contractului locaţiei de gestiune  (Tribunalul Sibiu, decizia civilă nr. 1175 din 22 septembrie 1997)  „DREPTUL” nr. 3/1998, p. 118-121
65.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) ONISIE HANES GHEORGHE STOIA (II) CORNELIU TURIANU (III)		Recuzare. Judecător care şi-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă. Opinia exprimată de judecător în legătură cu excepţia de neconstituţionalitatea a unui text de lege  (Judecătoria Mediaş, încheierea din 15 octombrie 1997, dată în dosar nr. 4466/1996)  „DREPTUL” nr. 4/1998, p. 101-104
66.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Constituţionalitatea legilor. Excepţie de neconstitu-ţionalitate a prevederilor art. 72 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 7/1996 (Curtea Constituţională, decizia nr. 176 din   16 noiembrie 1999) „DREPTUL” nr. 10/2000, p.  127-131
67.	BETINIO DIAMANT VASILE LUNCEAN (I) CORNELIU TURIANU (II)		Carte funciară. Competenţa judecătorului delegat. Limite. Acelaşi judecător care a pronunţat hotărârea prin care s-a dispus intabularea. Incompatibilitate (Curtea de Apel Alba Iulia, decizia civilă nr. 2476 din  25 octombrie 2000) „Dreptul” nr. 7/2001, p. 197-203
68.	ADRIAN-VALERIU POPA (I) CORNELIU TURIANU(II)		Furt. Impulsuri telefonice. Branşare ilegală, indirectă, la reţeaua de telecomunicaţii, prin intermediul postului telefonic al unui abonat care este, astfel, încărcat cu valoarea convorbirilor telefonice efectuate de autorul branşării ilegale (Curtea de Apel Craiova, secţia penală, decizia nr. 451 din 6 aprilie 2000) „Dreptul” nr. 11/2001, p.  178-188
69.	ADRIAN-VALERIU POPA (I) CORNELIU TURIANU(II)		Infracţiuni silvice. Tăierea fără drept de arbori din pădure proprietate privată. Condiţii de reţinere a infracţiunii. Subiectul activ al infracţiunii – calificarea acestuia (Curtea de Apel Craiova, decizia penală   nr. 659 din 8 iunie 2001) „Dreptul” nr. 9/2002, p.  189-199
70.		CONSTANTIN BUTIUC (I) CORNELIU TURIANU (II)	Punerea în executare a hotărârilor penale. Sesizarea făcută de judecătorul delegat cu punerea în executare a acestor hotărâri. Natura juridică a acestei sesizări. Limitele sesizării. Intervenirea graţierii după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare (Tribunalul Sibiu, sentinţa penală nr. 216/2002) “DREPTUL” nr. 9/2003, p. 243-248
71.		COSTEL NICULEANU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Incest. Situaţia premisă: preexistenţa raporturilor de rudenie în linie directă. Dovada existenţei acestor raporturi. Eroarea de fapt cu privire la aceste raporturi. Efecte (Curtea de Apel Craiova, decizia penală nr. 458/2002) “DREPTUL” nr. 10/2003, p. 230-235
72.		MIRCEA BĂDILĂ (I) VASILE VIDRIGHIN; CORNELIU TURIANU (II)	Acţiune civilă în procesul penal. Condiţii de admisibilitate. Prejudiciu cauzat cu prilejul săvârşirii unei fapte penale, dar care nu este urmarea faptei penale (Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, decizia nr. 508/2002) “DREPTUL” nr. 2/2004, p. 194-201
73.		CORNELIU TURIANU	Îndreptarea erorilor materiale în procesul civil. Completarea şi lămurirea înţelesului dispozitivului. Opţiunea între calea realizării acestor proceduri în faza de judecată sau în faza de executare. Admisibilitate (Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, decizia nr. 3780/2002) “DREPTUL” nr. 5/2004, p. 254-258
74.		VASILE VIDRIGHIN (i) CORNELIU TURIANU (ii)	Apel. Casare cu trimitere spre rejudecare. Condiţii. Cazuri în care se procedează la casarea cu trimitere spre rejudecare. Neconcordanţă între considerentele şi dispozitivul hotărârii adoptate de prima instanţă (Tribunalul Sibiu, decizia penală nr. 423/2003) “DREPTUL” nr. 7/2004, p. 231-238
75.		I. BETINIO DIAMANT; ELENA BLÂNDU II. CORNELIU TURIANU	Procedura completării hotărârilor în procesul civil. Condiţii de admisibilitate. Cerere de cheltuieli de judecată formulată doar prin întâmpinare, dar nereiterată şi odată cu concluziile pe fond. Referirea doar în general la prevederile art. 281 şi următoarele din Codul de procedură civilă (Judecătoria Mediaş, încheierea din 21 aprilie 2004, dosar nr. 2957/2003) “DREPTUL” nr. 10/2004, p. 238-241
76.		I. BETINIO  DIAMANT; ELENA BLÂNDU II. CORNELIU TURIANU	Strămutarea judecării cauzei penale. Restituirea dosarului, de către instanţa la care a fost strămutată cauza, pentru completarea urmăririi penale. Organul de urmărire penală căruia trebuie să i se restituie dosarul (Tribunalul Braşov, decizia penală nr. 271/R/2004) “DREPTUL” nr. 2/2005, p. 213-218

F. DREPT COMPARAT

1.	CORNELIU TURIANU	Aportul în numerar. Studiu de drept comparat „DREPTUL” nr. 4/2008, p. 288-292

G. STUDII ŞI ARTICOLE ÎN LIMBI STRĂINE

1.	Ş. V. STĂNOIU (I) CORNELIU TURIANU (II)	Examen théorique de la jurisprudence en matière de responsabilité civile pour les préjudices causés par les accidents de circulation  „Revue roumaine des sciences sociales” nr. 2/1984, p. 163-172
2.	EMIL CERNEA NICOLAE POPA CORNELIU TURIANU	Quelques considérations du droit pendant les 40 ans qui se sont écoulés depuis la révolution de libération nationale et sociale  „Analele Universităţii Bucureşti”, 1985, pg. 11-16
3.	CORNELIU TURIANU	Der Schutz des Straßenverkehrs durch das Straf – und Ordnungswidrigkeitenrecht in Rumänien. “Das Straßen-verkehrsstrafrecht in Ost und West” Studien des Instituts für Ostrecht München, vol. 35, Deutscher Bundes - Verlag GmbH/Bonn, 1985, pg. 255-280
4.	CORNELIU TURIANU	Aspects criminologiques des infractions à la securité de la circulation routière  „Sciences   juridiques”   nr. 2/1986,  pg. 155-163
5.	VASILE PAPADOPOL CORNELIU TURIANU	Strafen und Maßnahmen ohne Freiheitsentzug im rumänischen Strafrecht „JAHRBUCH  FÜR  OSTRECHT” Band  XXVII, 2. Halbband,  1986,     pg. 349-376
6.	CORNELIU TURIANU	Fragen der Kraftfahrzeugversicherung in Rumänien-Aspekte der Rechtsprechung (mit englischem Summary) „JAHRBUCH  FÜR  OSTRECHT  XXIX”,  1988,    pg. 153-183

H. CARTE  DOCUMENT

1.	CORNELIU TURIANU	O Românie a coerenţei morale şi legislative. Discursuri parlamentare 1996-2000, Editura Universitară, Bucureşti, 2010 (274 pg.)
2.	CORNELIU TURIANU	Ediţie specială. Interviuri. Articole. Scrisori deschise, Editura Universitară, Bucureşti, 2011 (386 pg.)