Consider că zicerea dnei Zoe Petre (Realitatea TV, 08.09.2012) potrivit căreia „dacă cei 7,4 milioane de români, care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu vor vedea că nu este luat în seamă votul lor, atunci nu le rămâne decât să iasă în stradă” constituie o veritabilă incitare ce contravine flagrant principiilor democratice. Atât timp cât acceptăm tacit ignorarea Constituţiei din 2003, atât timp cât acceptăm tot felul de speculaţii şi sofisme juridice, cu totul în afara textelor constituţionale, nu avem voie să ne batem între noi pe tot felul de chestiuni aluvionare. Motiv pentru care propun purtătorilor de „cabală vopsită civic”, vorba unui prieten, să renunţe la propaganda electorală şi, mai cu seamă, la această „nefericită” formulă a incitării, cu intenţia vădită de a influenţa decizia finală a Curţii Constituţionale.
Indiscutabil, este de esenţa oricărui sistem democratic că majoritatea este cea care decide, democraţia fiind inseparabilă
de respectarea drepturilor omului şi cetăţeanului, printre care şi dreptul de a
alege şi a fi ales.
Admiţând însă că uneori majoritatea se poate înşela, legiuitorul condiţionează eficienţa voinţei majoritare în materie de alegeri (constituţionale, parlamentare etc.) de realizarea unui anumit cvorum. Motiv pentru care, şi în materie de referendum pentru demiterea Preşedintelui, legiuitorul condiţionează voinţa majoritară a electorilor prezenţi la urne (în speţă, a celor 7,4 milioane care au votat „DA”) de realizarea unui cvorum, de 9,14+1 (în speţă, toţii cetăţenii cu drept de vot înscrişi pe lista pentru referendum), condiţie ce în mod evident nu este îndeplinită, dar cu privire la care Guvernul – prin tot felul de artificii, chiar cu riscul ca anumite persoane să-şi petreacă bătrâneţea la puşcărie – cere Curţii Constituţionale, post-referendum, să revină asupra hotărârilor anterioare referitoare la stabilirea pragului electoral, ceea ce este inadmisibil.
Admiţând însă că uneori majoritatea se poate înşela, legiuitorul condiţionează eficienţa voinţei majoritare în materie de alegeri (constituţionale, parlamentare etc.) de realizarea unui anumit cvorum. Motiv pentru care, şi în materie de referendum pentru demiterea Preşedintelui, legiuitorul condiţionează voinţa majoritară a electorilor prezenţi la urne (în speţă, a celor 7,4 milioane care au votat „DA”) de realizarea unui cvorum, de 9,14+1 (în speţă, toţii cetăţenii cu drept de vot înscrişi pe lista pentru referendum), condiţie ce în mod evident nu este îndeplinită, dar cu privire la care Guvernul – prin tot felul de artificii, chiar cu riscul ca anumite persoane să-şi petreacă bătrâneţea la puşcărie – cere Curţii Constituţionale, post-referendum, să revină asupra hotărârilor anterioare referitoare la stabilirea pragului electoral, ceea ce este inadmisibil.
În raport de cele ce preced, este limpede că se cere post-referendum Curţii Constituţionale să aducă la acelaşi nivel majoritatea celor care au spus „DA” (7,4 milioane+1) cu pragul electoral, calculat în raport de cei înscrişi pe „listele electorale permanente”. Apropos, să nu fi observat judecătorii Curţii Constituţionale că legea fundamentală se referă la cetăţenii cu drept de vot, şi nu la cei înscrişi pe „listele electorale permanente”? Astfel, potrivit art.36: „Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv” (alin.1); „nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale” (alin.2), iar potrivit art.17: „Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară”. Să fi înţeles oare organizatorul alegerilor, Guvernul, că dreptul la vot al cetăţenilor români din străinătate nu are ar reprezenta un drept constituţional, ci o obligaţie incompatibilă „cu absenţa lor din ţară”? Mă îndoiesc!
Domnule profesor , ati fost in acelasi fel de reactie cu mine cand am vazut imaginile la care faceti referire , va multumesc ca faceti publica intr-un mod profesionist aceasta reactie , eu n-am putut decat sa o gratulez pe respectiva doamna cu ceva "vorbe de duh" , avand in vedere ca a mai avut o pozitie publica de tot rasul alaturi de alti ... , semnand o epistola catre CE , n-am vazut atata rautate cata razbatea din aceasta fiinta ! Am postat acest articol pe FB in toate grupurile in care activez si pe pagina pe care am creat-o , "Alaturi de Nasul TV" si va multumesc inca o data pentru reactie !
RăspundețiȘtergerePersonal, cred ca exista si acest plan, de a scoate in strada pe cei ce s-au prezentat la urne pe 29.07.2012, in caz ca referendumul va fi invalidat. Scopul este de a produce "efervescenta" in tara. Dar tot un mod de a-ti spune parerea este si absenteismul. Este un mod de a refuza o lege sau o situatie pe care o simti ca pune in pericol individul sau societatea in intregul ei, sau nu serveste intereselor individuale sau generale din societate.
RăspundețiȘtergereFelicitari, domnule Turianu ! Toata stima si respectul meu!
Domnule Turianu,va multumesc pentru expunerea profesionalista a acestui adevar care prin tot felul de artificii din partea celor din USL,au dus la multe dezbinari in familii si intre prieteni si vecini.Datorita intoxicarii cu tot felul de minciuni,au ajuns oamenii sa nu mai stie ce sa creada.Acum,prin intermediul nostru al celor ce iubesc adevarul,sper sa ajunga cat mai multi romani sa fie in cunostinta de cauza,si sa poata face comparatie intre a dori binele poporului,si a-l intoxica de cat mai multe rautati
RăspundețiȘtergere.Inca odata multe multumiri.
Daca tot considerati minciuni, de ce nu veniti cu dovezi contrare? Pentru ca nu exista. Daca exista spirit civic se venea la vot in mod corect, fara boicot si atunci majoritatea care iesea, aceea decidea. Democratia este dorinta majoritatii. Probabil ca nu a fost indeajuns curaj, stiindu-se care ar fi fost decizia majoritatii si atunci s-a aplicat siretenia juridica, adica punem prag la referendum si apoi incitam sa nu se voteze. Nu mi se pare cea mai corecta si echitabila solutie juridica si cu tot respectul domnule profesor, nu sunt de acord cu ideea ca "Admiţând însă că uneori majoritatea se poate înşela, legiuitorul condiţionează eficienţa voinţei majoritare în materie de alegeri (constituţionale, parlamentare etc.) de realizarea unui anumit cvorum". Puteti sa-mi oferiti 3 exemple de tari europene care au impus un astfel de cvorum?
RăspundețiȘtergereStimate domn, prefer sa va dau exemple din insasi Constitutia Romaniei "care a impus un astfel de cvorum". Potrivit art. 67, “Camera deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor”; iar potrivit art.65 alin.2, "Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor (...)". Considerati ca legile, hotararile si motiunile ar putea fi adoptate de Camera deputatilor si Senat, in sedinte separate, ori de Camerele reunite, in sedinte comune, in lipsa cvorumului stabilit de art. 67? Trebuie sa va mai reamintesc ca majoritatea de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere este ceruta numai in situatii de maxima importanta, cum ar fi: revizuirea textelor constititionale, punerea Presedintelui tarii sub acuzarea de inalta tradare sau respingerea de catre Curtea Constitutionala a exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial? O seara buna in continuare!
ȘtergereIntrebarea dvs ma face de-a dreptul curios. La randul dvs, puteti sa indicati 3 tari europene care si-au demis presedintele prin referendum national si nu le-a fost necesar un anumit cvorum?
Ștergere1. Slovacia: referendumul din 1997 (prezenta la vot necesara: 50%, prezenta 9,5% in urma cererii exprese a opozitiei de a se boicota, referendumul a fost invalidat)
Ștergere2. San Marino: nu exista un cvorum de participare, dar pentru ca un referendum sa treaca trebuie ca in favoarea lui sa fie 32% din alegatorii de pe liste. Ex: In 1999 a fost un referendum privind cetatenia. S-au prezentat la vot 56%. DA au votat 57%. Dar referendumul a fost invalidat, intrucat cei 57% reprezentau de fapt 31% din cetatenii cu drept de vot.
3. Italia: din cele 2 tipuri de referendumuri (popular si constitutional), primul (prin care se abroga, partial sau total, o lege) are nevoie de prezenta 50%+1 pentru a fi validat. (NB: Procesul poate dura peste un an in acest caz. In Romania a durat 1 luna).
4. Danemarca: nu exista cvorum de participare, dar in cazuri specifice, in favoarea problemei trebuie sa fie 30% (in cazul adoptarii unor legi), respectiv 40% (in cazul schimbarii Constitutiei) din numarul total al cetatenilor cu drept de vot.
5. Moldova: referendumul de modificare a Constitutiei 2010, invalidat pentru neatingerea cvorumului necesar de 33% din numarul cetatenilor cu drept de vot.
6. Serbia: pentru adoptarea Constitutiei a fost nevoie de prezenta 50%+1.
De ce nu pomeniti nimic de directivele europene ? Ce zic ele despre acest subiect?
RăspundețiȘtergereDirectivele europene zic exact ce zice legea noastra fundamentala, citez: "Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si ale exercitarii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin legea adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor" (art.148).
ȘtergereIn aceeasi idee va reamintesc ca, potrivit art.149 din legea fundamentala, "Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in sedinta comnuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor".
RăspundețiȘtergere