luni, 13 august 2012

Dura lex, sed lex




Virtualii mei prieteni, ca  şi cei peste 5000 de cititori ai blogului meu din ultima luna, au diagnosticat fără greş motivul pentru care Curtea Constituţională a evitat să se pronunţe tranşant chiar din ziua de 2 august a.c. asupra rezultatului referendumului. Înţeleg până la un punct temerea judecătorilor somaţi să dea prin verdictul lor aparenţa de legalitate încălcării unei exigenţe a legii electorale. Raportându-mă însă la consecinţele dezastruoase pentru ţară ale amânării, pe plan intern şi internaţional, nu au nici o scuză.
Să-i fi impresionat într-atât pe domniile lor, judecătorii Curţii, sloganul vânturat de cei câţiva braconieri în domeniul ştiinţei dreptului şi cei câţiva specialişti în arta de a fluiera ori autorii sinistrului ultimatum „dacă Curtea nu ţine cont de voinţa celor 7.403.836 milioane care au spus DA demiterii Preşedintelui suspendat, atunci nu ne rămâne decât să ieşim în stradă!”. Chiar aşa dle colonel, dna istoric, dlor şi dnelor formatori de opinie?
Răspunsul Curţii, zic eu, trebuia să sune conform dictonului „Legea e dură, dar e lege!”. Departe de noi gândul că vom face abstracţie de voinţa celor 7.403.836 de electori prezenţi la urne care au votat DA . Dimpotrivă, vom adăuga la numărul total al electorilor prezenţi şi cei 943.375 care au spus NU , precum şi pe cei care 111.842 ale căror voturi au fost anulate. În total, deci, 8.459.052 de electori care şi-au exprimat explicit voinţa.
Numai că, dle colonel Dogaru – amintesc aici numai pe incitatorul la nesupunere civică – totalul celor 8.459.052 electori prezenţi la urne este SUB PRAGUL ELECTORAL  de 50% + 1 din numărul cetăţenilor cu drept de vot, deci sub pragul de 9.146.232 (adică 18.292.464 / 2) impus de lege pentru valabilitatea referendumului. Cu alte cuvinte, dle colonel, în timpul campaniei electorale, si nu postreferendum trebuia să ieşiţi în stradă şi să mai determinaţi 1.374.357 cetăţeni cu drept de vot să se prezinte la urne şi să voteze cum le dicta conştiinţa, cu DA sau NU, ori să voteze aiurea ştiind că li se va anula votul. Sper că înţelegeţi acum de ce, refuzând să „completeze” cifra rezultată realmente din numărarea voturilor, un om de onoare şi-a dat demisia.


4 comentarii:

  1. Din pacate, atata timp cat judecatorii CCR sunt numiti politic, situatia actuala risca sa se repete. Sa speram ca blocajul aparut va fi un argument pentru modificarea sistemului care sta la baza numirii membrilor CCR.
    Politicul si-a aratat din plin puterea pe care o are fata de acesti judecatori si astfel am ajuns la prelungirea absurda a unei crize politice care degenereaza intr-o criza economica si de imagine doarte riscanta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @Tarabostes:
      Problema pusă în faţa CCR nu este de aritmetică parlamentară, ci de aritmetică electorală. Căutaţi vă rog sofisme mai rafinate. :) Toate cele bune!

      Ștergere
  2. Eu sunt sigura ca au avut destul timp,acesti judecatori,sa se gandeasca la urmarile deja generate de ei prin neluarea deciziei,atunci,in ziua a2a dupa referendum,si sunt aproape sigura ca nu vor ca anii care-i mai au inainte de trait,sa fie umbriti de luarea unei decizii functie de interesele de partid.Refuz sa cred aceasta.Dumnezeu sa-i lumineze si sa le deie intelepciunea necesara.D-le profesor,am citit comentariul d-voastra cu multa placere si ma bucur de implicarea de care dati dovada f.pertinent.

    RăspundețiȘtergere
  3. O problemă relativ simplă, adică invalidarea referendumului, a fost complicată de către unii judecători de la CCR din cauza că nu îşi înţeleg propria misiune, jurisdicţia constituţională. Regretabil cu atât mai mult cu cât tot domniile lor cu 2-3 săptămâni în urmă "amendaseră" OUG-ul promovat de guvernul Ponta care stabilea referendum fără cvorum, cerând imperativ prag !
    Dumnezeu să mă ierte, dar dacă nici ei nu-şi respectă menirea pentru care au fost desemnaţi, atunci cine !
    bazel09

    RăspundețiȘtergere